Trei persoane au murit în circumstanțe neclare după o noapte de proteste violente împotriva unei reforme electorale propuse în Noua Caledonie, un arhipelag francez din Pacificul de Sud.

„Șeful statului și-a exprimat profunda emoție față de decesul a trei persoane, în timp ce un jandarm tocmai a fost grav rănit”, se arată într-un comunicat al președinției franceze. „Toate actele de violență sunt intolerabile și vor fi abordate fără încetare pentru a asigura revenirea ordinii republicane”, se mai menționează în comunicat.

Președintele Emmanuel Macron a convocat o reuniune de urgență a comitetului național de apărare și a devansat seminarul săptămânal al guvernului pentru a aborda situația și a propune declararea stării de urgență în Noua Caledonie. Macron le-a cerut premierului și ministrului de Interne francezi să invite reprezentanții din Noua Caledonie la Paris pentru a ajunge la un acord.

Marți, legislatorii francezi au adoptat un proiect de lege care ar permite tuturor cetățenilor care locuiesc pe insulă de mai mult de 10 ani să voteze la alegerile locale, o măsură despre care mișcările pro-independență din Noua Caledonie susțin că ar slăbi reprezentarea populației indigene din teritoriu, kanakii. Schimbarea ar necesita o modificare constituțională și, prin urmare, trebuie să fie confirmată de parlamentarii din Senat și Adunarea Națională într-o sesiune de vot comună.

Stare de asediu

Din 2007, doar cei cărora li s-a permis să voteze în 1998 - când Guvernul Franței a semnat un acord prin care recunoștea „legitimitatea kanakilor ca populație indigenă din Noua Caledonie” și acorda o autonomie sporită teritoriului - sau descendenții acestora pot alege executivul local.

Tensiunile au fost foarte mari în capitala Nouméa din Noua Caledonie, unde aeroporturile au fost închise, iar aseară a fost instituită o stare de asediu, într-o încercare nereușită de a preveni revoltele. Louis Le Franc, reprezentantul Franței în teritoriu, a calificat drept un „miracol” numărul limitat de morți.

Presa locală a relatat incidente de jafuri, incendii și utilizarea armelor de foc.

Într-un interviu la radio, ministrul de Interne Gérald Darmanin a declarat că „aproximativ 100” de membri ai forțelor de securitate au fost răniți și că starea de asediu va fi menținută, conform POLITICO.

Apel la „calm și împăcare”

Într-o declarație, principala forță separatistă din teritoriu și cel mai mare partid din congresul local, Frontul de Eliberare Națională Kanak și Socialist, a „denunțat” evenimentele violente de marți seară și a făcut apel la „calm și împăcare”. Acesta a cerut încă o dată ca reforma electorală propusă să fie abandonată și a adăugat că „climatul social instabil... evidențiază în mod clar dorința unei părți a populației de a fi ascultată în ceea ce privește viitorul lor și al țării lor”.

Sonia Backès, un oficial local care se opune independenței teritoriului și fost ministru în Guvernul lui Macron, a cerut Franței să declare „starea de urgență” și i-a acuzat pe unii separatiști că promovează „rasismul împotriva persoanelor albe”.

Trei referendumuri privind independența din Noua Caledonie au fost organizate între 2018 și 2021. O majoritate strânsă a alegătorilor a optat pentru a rămâne în Franța în timpul primelor două scrutine, dar cel de-al treilea a fost marcat de o participare scăzută la vot deoarece separatiștii au făcut apel la susținătorii lor să boicoteze votul din cauza refuzului statului de a-l amâna pe fondul pandemiei Covid-19.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News