Lupta împotriva contrabandei cu țigări dă roade: Rezultate concrete în România

Dezbaterea a vizat în principal contrabanda la frontieră, unde primul punct de contact este vama. Marcel-Simion Mutescu, Director General al Direcției Generale a Managementului Riscului și Investigații Vamale, confirmă: ”În frontieră suntem în prima linie în ceea ce privește combaterea contrabandei. Vreau să punctez că activitatea de contrabandă, chiar dacă majoritatea populației o percepe ca fiind legată automat de contrabanda cu țigări, un fenomen destul de răspândit, nu înseamnă doar contrabandă cu țigări. Sunt și alte bunuri care pot face obiectul acestei activități infracționale. O tendință în ultimul an, poate chiar mai mult, este contrabanda cu gaze fluorurate, cele folosite pentru răcire, aer condiționat”, a spus Marcel-Simion Mutescu, subliniind că acest lucru se datorează faptului că sunt unele gaze interzise în Uniunea Europeană. Prin urmare, a continuat el, ”se încearcă aducerea acestui gaz din China, în special. În plus, sunt unele restricționate, pe baza unei cote alocate la nivelul Comisiei Europene, care depinde de cota de carbon pe care o au statele sau firmele respective. Există, prin urmare, o astfel de tendință, iar potrivit evaluărilor noastre, câștigurile aproape că bat câștigurile din contrabanda cu țigări”, a menționat Marcel-Simion Mutescu.

Întrebat în legătură cu contrabanda de medicamente din perioada pandemiei, el a precizat că ”nu pot spune că în pandemie au fost înregistrate infracțiuni de contrabandă. Contrabandă înseamnă nedeclarare, trecerea prin alte locuri decât birourile vamale. Nu au existat astfel de cazuri în pandemie. În pandemie au fost probleme legate de calitatea produselor, de valoarea respectivelor echipamente”.

Este alt “business”

Directorul General al Direcției Generale a Managementului Riscului și Investigații Vamale a arătat, în continuare, că se poate încerca introducerea de mărfuri contrafăcute. ”De regulă, business-ul de la mărfurile contrafăcute nu este de a le declara. Este de a nu fi oprite pentru că sunt contrafăcute. Ele sunt declarate, se plătesc și taxe, numai să fie lăsate să intre pe piață. Pentru că valoarea lor este mult mai mică față de un produs original, iar câștigul lor de aici provine”.

Revenind la contrabanda cu țigări, Adrian Frățilă, Manager Relații Externe BAT România, a vorbit despre platforma online StopContrabanda.ro care ”este un agregator pe care noi l-am dezvoltat. Această platformă își propune, pe de-o parte, să informeze și să educe consumatorii, iar pe de altă parte, să aducă un plus față de ceea ce a fost anterior momentului lansării ei, și anume să scoată în evidență eforturile pe care autoritățile le depun în zona de combatere a traficului ilicit”.

Încă din 2008 au fost lansate mai multe acțiuni, cea mai importantă fiind însă studiul pieței ilicite. ”Pentru că este important să știi, în primul rând, care este nivelul pieței ilicite, pentru a avea o bază de discuții ulterioare cu toate autoritățile implicate. Și asta e practic una dintre principalele noastre preocupări, să menținem autoritățile informate vizavi de evoluția fenomenului în piață, așa cum noi o vedem ca și operatori economici. Noi o simțim direct în momentul în care există o fluctuație, o creștere a intrărilor de produse ilicite pe piața din România, o resimțim în mod direct în vânzări”, acest lucru fiind important și pentru a evalua corect datele legate de cifre de afaceri.

Analize de risc

”Pe lângă acest studiu care ne oferă imaginea fenomenului, în România avem analize de laborator pe care le efectuăm pentru toate mărcile găsite în piața ilicită. Producătorii, care sunt parte a acestui studiu, analizează produsele pentru a identifica dacă sunt originale sau contrafăcute”.

În ceea ce privește valoarea pieței țigaretelor contrafăcute, Adrian Frățilă a precizat că, în 2022, ”din tot ceea ce s-a consumat pe piața ilicită de țigarete din România, aproape un sfert erau produse contrafăcute”.

Există mijloacele necesare

Invitat să intervină în discuție, Daniel Tache, Director al Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, a fost întrebat dacă Poliția de Frontieră are mijloacele necesare pentru combaterea contrabandei. ”Poliția de Frontieră are și mijloace, are și capacitatea de a descuraja. Activitățile întreprinse de polițiștii de frontieră sunt, de regulă, desfășurate în baza unor analize de risc. Avem structuri specializate care analizează zonele de risc pretabile pentru desfășurarea activităților de contrabandă, ne concentrăm pe punctele de trecere unde, după cum știți, volumul traficului a crescut simțitor, fiind înregistrat chiar și un record de trafic prin punctele de trecere”, a menționat Daniel Tache.

O nouă provocare

Despre zonele cele mai periculoase, cele mai expuse, de unde vin cel mai adesea mărfuri de contrabandă, vorbitorul a declarat că, dacă ne referim la contrabanda cu țigări, până la războiul din Ucraina cea mai afectată zonă a fost frontiera cu acest stat. După izbucnirea conflictului se constată o deviere a acestuia la frontiera de nord, ”iar la momentul actual ne confruntăm cu o nouă provocare, aceea de a se încerca introducerea unor mari cantități de țigări dinspre Bulgaria. Astfel că, potrivit estimărilor noastre, cam 50% din contrabanda cu țigări s-a concentrat la frontiera cu Bulgaria, iar 30% la cea cu Ungaria”, a adăugat Daniel Tache.

Cu drone, cărăuși, măgari...

Eduard Pîslaru, Șef al Serviciului de Prevenire a Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere, a declarat, la rândul său, că ”au existat vremuri când cea mai mare cantitate de țigări descoperită de Poliția de Frontieră, aproape 50%, era trecută peste frontiera verde cu totul felul de dispozitive, de la sănii în timpul iernii, la bărci pneumatice, avioane de mici dimensiuni, drone, cărăuși, măgari, alte animale... Contrabandiștii erau foarte inventivi. După începerea războiului, acel segment este mult mai controlat atât de noi, cât și de partea ucraineană, pentru că înainte era o problemă și că nu era foarte bine controlat de partea ucraineană, deoarece la ei nu era o infracțiune să treci țigările în România. După începerea războiului, s-a mai constatat ceva: nu mai vin atât de multe țigări din Belarus, pentru că foarte multe dintre țigările care veneau din Ucraina proveneau din Belarus, care are o mare fabrică și prețuri mai mici chiar decât în Ucraina. În momentul acesta însă, cea mai mare parte a țigărilor vine prin punctele de frontieră”, a punctat Eduard Pîslaru.

”Țintim palierele mai de sus”

El a adăugat, totodată, că în ultimul timp a scăzut numărul investigațiilor aproape la jumătate, ceea ce înseamnă că ”ne-am rafinat tehnicile și să țintim palierele mai de sus ale activităților infracționale. Dacă în trecut acțiunile noastre se rezumau la depistarea cărăușilor de țigări, a unor autovehicule care încercau să treacă prin punctul de frontieră, în ultimele luni am avut mult mai multe acțiuni calificate care au vizat grupări de criminalitate organizată complexe și se vede în rezultatele obținute, deoarece avem cam același număr de țigări, dar mult mai puține cazuri, mult mai complexe”, a adăugat Eduard Pîslaru.

Strategia autorităților române

În privința strategiei aplicate de autoritățile române, Marcel-Simion Mutescu a spus că aceasta se axează pe mai multe direcții. ”Cel mai important este accesul la informații. Atât cele pe care le culegem noi, cât și cele pe care le au alte instituții din România sau la nivel european. Deci, o bază de date agregată, care permite o îmbunătățire a analizei de risc. Avem și noi structuri dedicate pentru analiza de risc pe care încercăm să o perfecționăm constant, a avut și rezultate. Au fost multe acțiuni care, pe baza analizei de risc, ne-au dus țintit pe ruta de transport”. Domnul Mutescu a explicat și ce înseamnă această analiză pe risc printr-un exemplu concret: ”Din 1000 de camioane care trec frontiera, să le alegi pe cele puține care trebuie. Pentru că, dacă dintr-o 1000 de camioane, găsești 100 care nu au nimic, înseamnă că nu ai o strategie bună. Este vorba de a eficientiza resursele de care dispui”, a spus domnul Mutescu.

Eficientizarea resurselor

Referindu-se la dotare, un aspect foarte important, vorbitorul a indicat ”scanerele, care sunt deja prinse în PNRR, și sperăm ca, încă de la finalul acestui an, să fie și montate în birourile de frontieră. Sunt cu raze X și scanează mijlocul de transport fără a-l deschide. Se caută anomalii. Dacă se constată o anomalie, adică ceea ce vedem nu seamănă cu ceea ce este declarat în documente, trecem la deschidere. Și pentru noi, și pentru operatori ar fi un mare câștig, pentru că este eficientizată utilizarea resurselor: nu fac controale care nu mă duc la nimic. Adică știu că acolo găsesc ceva”.

Întrebat în legătură cu modalitățile folosite de BAT pentru informarea publicului, Adrian Frățilă a precizat că ”activitățile pe care le desfășurăm sunt pe mai multe paliere. Când ne adresăm consumatorului sau publicului larg, avem platforma online stopcontrabanda.ro, avem campanii periodice pe care le derulăm. Chiar zilele acestea suntem în faza de definitivare a materialelor și urmează, în perioada următoare, să lansăm campania pe anul 2023. Este vorba de campanii care țintesc, în principal, zonele din punctele de frontieră, pentru că acolo se desfășoară cu predilecție acest fenomen al contrabandei”, a precizat responsabilul BAT România.

Cifrele confirmă această afirmație

Potrivit precizărilor sale, ”acum ne concentrăm foarte mult pe aceste puncte de frontieră, dar important este ce se întâmplă și în teritoriu. Avem discuții și cu alte autorități de aplicare a legii: Poliția Română prin direcțiile de combatere a criminalității economice, care are rezultate foarte bune în parteneriat și în colaborare cu Autoritatea vamală sau cu Poliția de Frontieră. Din acest punct de vedere putem să spunem, în ceea ce mă privește, că ultimii ani, din 2016 încoace, denotă faptul că autoritățile din România au o preocupare în privința acestui fenomen. Evoluția numerelor susține această afirmație”, a adăugat Managerul Relații Externe.

Adrian Frățilă a ținut să sublinieze că, ”suntem în continuare vulnerabili: avem 2000 de kilometri de frontieră necomunitară, vorbim de prețuri semnificativ mai mici comparând piața din Ucraina cu piața din România. Dacă facem o comparație cu Bulgaria, diferența este de 10 lei la un pachet de țigări, în Ucraina diferența este și mai mare”.

Echipamente și dotare

În completare, Marcel-Simion Mutescu a menționat că, din 2018 încoace, scăderea pieței ilicite de țigarete s-a văzut în încasările la bugetul de stat. La ora actuală, industria producătoare de țigări este principalul contribuabil la bugetul de stat. ”Anul trecut, din informațiile pe care le am de la colegii de la ANAF, s-au plătit aproximativ 16 miliarde de lei doar accize”. Vorbind despre riscurile de contrabandă înregistrate, în ultimul timp, la frontiera cu Bulgaria, domnul Mutescu a menționat că, în acest caz, ”este un sistem care a început să fie dezvoltat de cei de la Anti-Fraudă împreună cu noi și care se bazează pe camere video, care recunosc plăcuțele de înmatriculare”, a explicat vorbitorul, subliniind că există informații și din aplicațiile OLAF despre transporturile care trec frontiera spre România.

Zonele cele mai expuse din România

Întrebat în legătură cu cele mai expuse zone din România la contrabanda cu țigări, Adrian Frățilă a indicat regiunile din nord și nord-vest. ”Sunt zonele în care incidența consumului de produse ilicite a fost, istoric, cea mai mare. În ultimul an constatăm o creștere semnificativă a fenomenului ilicit pentru România prin consumul de țigări provenite din Bulgaria. Diferența de preț generează această diferență de achiziție din Bulgaria. Este adevărat, vorbim de libera circulație în Uniunea Europeană, vorbim despre acele patru cartușe de țigări care pot fi aduse dintr-o țară în alta. Devine însă o problemă atunci când aceste cantități nu sunt aduse pentru consum propriu”, a menționat Adrian Frățilă.

Câteva date despre comerțul ilegal cu țigarete

Comerțul ilicit cu produse accizabile are un impact semnificativ asupra eforturilor guvernelor de a securiza venituri esențiale în finanțarea și sprijinirea serviciilor publice. Doar în perioada 2016-2022, România a pierdut încasări la bugetul de stat de circa 17.8 miliarde lei din cauza contrabandei cu țigări.

În 2022, media anuală a comerțului ilegal cu țigarete a fost de 7,1%, aceasta fiind cea mai scăzută din ultimii 15 ani. Spre comparație, nivelul mediu atins de piața neagră de țigarete înregistrat în România în anul 2010 era de 27% din totalul consumului. Un nivel scăzut al traficului ilicit cu țigarete înseamnă implicit și venituri mai mari la bugetul de stat.

În anul 2017, BAT a lansat platforma StopContrabanda.ro, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu țigări.

Anual, în cadrul campaniei Stop Contrabanda, BAT, în parteneriat cu Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română derulează diferite campanii cu obiectivul de a informa consumatorii și publicul larg cu privire la riscurile contrabandei la adresa dezvoltării economice, a siguranței comunităților și a mediului legitim de business.