Lumea se confruntă cu cel mai grav şoc alimentar din ultimul deceniu, avertizează FMI
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 29 sep 2022, 18:16
WhatsApp
Lumea se confruntă cu cel mai grav şoc alimentar din ultimul deceniu, avertizează FMI / Foto: Pixabay, de congerdesign
Lumea se confruntă cu cel mai grav şoc alimentar din ultimul deceniu, avertizează FMI / Foto: Pixabay, de congerdesign
Lumea se confruntă în prezent cu un şoc alimentar cel puţin la fel de grav cu cel cunoscut în urmă cu peste un deceniu, iar insecuritatea alimentară se va agrava, a avertizat joi Fondul Monetar Internaţional, care a făcut un apel pentru o abordare decisivă şi coordonată, transmite Bloomberg.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au scăzut în ultimele luni, insecuritatea alimentară este posibil să se agraveze din cauza mai multor factori precum blocajele de aprovizionare, obstacolele care stau în calea recoltelor din Ucraina şi preţurile ridicate la îngrăşăminte şi energie, a apreciat FMI într-un raport publicat joi. Potrivit instituţiei financiare, criza alimentară actuală este cel puţin comparabilă cu cea din 2007-08, care a provocat probleme grave în aprovizionarea cu alimente şi multiple decese şi a generat turbulenţe sociale şi politice.

Un număr de 48 de ţări au fost indentificate ca fiind cele mai afectate de criză din cauza unor presiuni semnificative asupra balanţei de plăţi, insecurităţii alimentare acute, iar cele mai sumbre perspective sunt pentru regiunea Sahel şi alte părţi din Africa sub-sahariană. Pe lângă suferinţele umane, costurile pentru economiile acestor state sunt de ordinul miliardelor de dolari, subliniază FMI.

"Efectele combinate ale creşterii preţurilor la alimente şi energie şi constrângerile de aprovizionare nu doar că reduc standardele de viaţă dar este posibil să majoreze sărăcia şi să reducă creşterea pe termen lung, fiind posibil să alimenteze turbulenţele sociale şi migraţia pe scară largă", subliniază autorii raportului Bjorn Rother, Sebastian Sosa, Lukas Kohler şi Gaelle Pierre.

Perspectivele extrem de incerte, diminuarea stocurilor de alimente şi prognozele negative cu privire la recoltele de orez vor afecta de asemenea pieţele, susţin autorii raportului. Aceasta pe lângă şocurile climatice, conflictele şi pandemia de Covid-19 care au dus la creşterea insecurităţii alimentare în ultimii cinci ani.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional se gândeşte la introducerea unu aşa-numite "ferestre pentru şocul alimentar". Noua facilitate a FMI pentru ţările afectate de criza alimentară va fi disponibilă timp de 12 luni de la aprobare. Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a spus săptămâna trecută că nu există îndoieli că boardul FMI va aproba, în curând, noua facilitate, notează Agerpres.

Noile politici fiscale din Marea Britanie, criticate de FMI

FMI (Fondul Monetar Internaţional) critică noile politici fiscale anunţate de guvernul britanic. 

Fondul Monetar Internaţional a criticat planurile fiscale ale noului guvern britanic, avertizând că ar putea submina politica monetară şi că vor duce la sporirea inegalităţii din ţară.

Valoarea lirei sterline a scăzut până la un minim istoric după ce ministrul de finanţe a anunţat reduceri masive de impozite care vor fi finanţate prin împrumuturi. Unul dintre rolurile FMI este să acţioneze ca un sistem de avertizare economică timpurie, iar organizaţia tocmai a tras un semnal de alarmă în legătură cu noile planuri britanice de impozite şi cheltuieli.

Într-o declaraţie, FMI a avertizat că având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe state, inclusiv Marea Britanie, nu recomandă pachete fiscale mari şi nededicate. Chiar mai mult, a sugerat că bugetul de pe 23 noiembrie reprezintă o oportunitate pentru guvern să îşi reevalueze măsurile privind impozitele, mai ales pe acelea de care beneficiază cei cu veniturile cele mai mari, scrie Rador.

Împrumuturi record din cauza dificultăților economice. FMI: Să vină la noi cât mai devreme pentru sprijinul financiar de care au nevoie

FMI a acordat împrumuturi record și a înregistrat angajamente de sute de miliarde de dolari pentru țările aflate în dificultate economică.

Pandemia, atacul Rusiei asupra Ucrainei şi creşterea semnificativă a dobânzilor au forţat numeroase state să solicite asistenţa FMI. Aceste crize au dus la intrarea în incapacitate de plată a cel puţin cinci ţări, dar se estimează că vor urma mai multe, relatează Agerpres.

Nivelul creditării FMI, care ar urma să crească şi mai mult în următoarele luni, în urma majorării costurilor de împrumut, este deja mai ridicat decât suma împrumuturilor la finalul lui 2020 şi 2021, când s-au înregistrat de asemenea recorduri.

Experţii previzionează că noi majorări semnificative ale dobânzilor de către băncile centrale importante vor duce la creşterea costurilor de împrumut pe plan global şi riscă să provoace o recesiune severă. Unii analişti spun că în curând capacitatea de creditare a FMI va ajunge aproape de limită, deoarece ţările sărace, care nu au acces pe pieţele internaţionale, sunt forţate să apeleze la FMI.

Angajamentele totale ale FMI, inclusiv împrumuturile convenite, dar care nu au fost încă acordate, se ridică deja la peste 268 de miliarde de dolari.

Kevin Gallagher, de la Centrul pentru Politici de Dezvoltare Globala al Universităţii Boston, a avertizat că există pericolul prăbuşirii bilanţului FMI în urma creditelor acordate.

Gallagher este coautor al unui raport publicat săptămâna trecută în care se arată că cele mai sărace 55 de ţări ale lumii trebuie să achite datorii de 436 de miliarde de dolari între 2022 şi 2028, din care aproximativ 61 de miliarde de dolari ajung la scadenţă anul acesta şi anul viitor, şi aproape 70 de miliarde de dolari în 2024.

FMI a minimalizat îngrijorările. Angajamentele totale ale FMI "încă sunt o fracţiune din suma de aproape 1.000 de miliarde de dolari care ar putea fi disponibilă. Nivelul creditării creşte proporţional cu riscurile sporite cu care se confruntă ţările care apelează la sprijinul nostru", a afirmat Bikas Joshi, şef de divizie în departamentul FMI pentru strategie.

Conform reglementărilor FMI, statele membre pot primi un sprijin egal cu până la 145% din cota lor la FMI sau participaţia lor, în conformitate cu cota fiecărei ţări în economia mondială. Astfel, ar rămâne 370 de miliarde de dolari disponibili pentru ţările cu venituri scăzute şi medii, din capacitatea totală de creditare a FMI, de aproximativ 940 de miliarde de dolari.

Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a confirmat că va căuta să extindă instrumentul său de împrumut, pentru a ajuta ţările afectate de criza alimentară, inclusiv printr-o nouă "fereastră pentru şocul alimentelor", care va furniza finanţare de urgenţă.

Planul va permite FMI să majoreze creditarea statelor care se confruntă cu dificultăţi în gestionarea balanţei de plăţi, în urma crizei alimentare provocată de invazia Ucrainei de către Rusia şi a inflaţiei globale, în urma pandemiei.

Purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a explicat că instituţia, care a acordat împrumuturi de peste 268 miliarde de dolari unui număr de 93 de ţări de la începutul pandemiei, va folosi toate instrumentele disponibile pentru a sprijini statele membre şi analizează "toate opţiunile pentru a îmbunătăţi setul de instrumente al FMI, inclusiv ajutarea ţărilor afectate de criza alimentară".

Într-un comunicat transmis Reuters, Gerry Rice a explicat că Board-ul FMI tocmai a început discuţiile neoficiale "privind o astfel de propunere: o nouă fereastră pentru şocul alimentelor, conform aranjamentelor noastre financiare de urgenţă".

Acesta a explicat că FMI a acordat împrumuturi de 27 miliarde de dolari unui număr de 57 de ţări cu venituri scăzute şi continuă să încurajeze statele membre "să vină la noi cât mai devreme pentru sprijinul financiar de care au nevoie".

În multe state în curs de dezvoltare, alimentele sunt pe primul loc în coşurile inflaţioniste - selecţia de bunuri folosite la calculul costului vieţii - conform datelor FMI. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?