Lumea omului nou, redefinită. Prof. Borțun: Tehnicienii care vor conduce societatea de mâine vor fi oameni pe care nu-i alege nimeni
Autor: Ioan-Radu Gava | Publicat pe: 19 aug 2022, 21:28
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Dumitru Borțun, profesor universitar la SNSPA, a vorbit despre alegerile sociale și capacitatea societății civile de a se coagula și a lupta împotriva derapajelor statului, pentru un interes public format din interesele comune ale diferitelor indivizi.

Profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti - SNSPA,  a fost întrebat de economistul Radu Golban despre capacitatea indivizilor de a se adapta noilor societăți și conceptului de bine comun:

„Așa-zisa teorie a alegerii sociale, care vizează procese prin care binele comun poate fi sau nu realizat în cadrul unei societăți, credeți că va fi redefinită într-o lumea a omului nou în care binele comun va fi monitorizat și gestionat de algoritmi?“, a întrebat Radu Golban.

„Va fi redefinit! Oamenii trebuie să știe ce urmează și să nu se revolte pe niște lucruri care sunt la fel de inevitabile ca rotația Pământului în jurul Soarelui. Noi trebuie să le arătăm oamenilor ceea ce este inevitabil în evoluția socială, ca să aibă o minte clară. Mă refer la acea rugăciune care a devenit aproape folclorică: Dă-mi, Doamne, puterea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, dă-mi curajul să schimb ceea ce poate fi schimbat și dă-mi înțelepciunea să fac diferența dintre cele două situații. Cei care devin înțelepți se mulțumesc cu ceea ce nu poate fi schimbat.“, a spus Dumitru Borțun.

„Tehnicienii care vor conduce societatea de mâine vor fi oameni pe care nu-i alege nimeni“

„Redefinirea interesului public nu poate fi schimbat, pentru că în varianta lui modernă, începând de la revoluția industrială și de la revoluțiile burgheze încoace, interesul public a fost definit de către Jurgen Habermas, în cartea „Sfera publică și transformarea ei structurală“, apărută în 1965, în felul următor: un sistem social este piramidal. În vârf este societatea politică, statul, cu toate instituțiile statale, iar sub linie societatea civilă, non-statală, unde ai organizațiile societății civile (...). Și indivizii sunt societate civilă, dar neorganizată.  Ei pot să țipe cât vor, dar dacă nu se organizează nu au cum să obțină ceva. E foarte importantă organizarea societății civile, capitol la care noi, românii, stăm destul de prost. Instituțiile statului, dacă nu este corupție, studiază domenii, cerințe de sistem, pe care trebuie să le transmiți în jos, spre cetățeni, spre societatea civilă, să le spui de reforme. De jos vin cerințe umane, legitime, femeile care cresc un copil sau mai mulți, studenții care vor transport gratuit pe tren, toți au nevoi specifice.

Habermas spune că la întâlnirea dintre societatea politică și societatea civilă se formează în lumea modernă o sferă, în care se întâlnesc acești vectori de sus și de jos. Se numește sfera publică, unde fiecare vine cu doleanța lui, cu oful lui. Se realizează un fel de negociere, cu discuții critic-raționale, nu înjurături, nu etichete. Interesul public, în varianta modernă, e produsul vectorial al acestor negocieri. Oamenii apelează la vectori de comunicare pentru a le îmbrăca interesele de grup în haine de interes public.

Va urma o societate în care interesul public va fi definit de oameni pe care nu-i alege nimeni, nici măcar parlamentarii noștri de astăzi. Tehnicienii care vor conduce societatea de mâine vor fi oameni pe care nu-i alege nimeni“, a conchis, la DC News, la emisiunea Outlook, profesorul Dumitru Borțun.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Modelul german de recompensă: Cetățenii primesc ”jetoane ecologice”. Prof. Borțun: Oameni cu un picior în viitor. Lumea se transformă

Noua religie politică. Dumitru Borțun (SNSPA), despre provocările din prezent: Omului nou i se induc false nevoi

Profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti - SNSPA, a explicat cum a evoluat omul de la stadiul de producător la stadiul de consumator:

„Noua religie politică e inevitabilă atunci când au loc schimbări, pentru că oamenii trebuie încorporați ideatic în noile proiecte și nu ai cum decât cu o ideologie. Nu ai cum să concepi o comunitate umană fără o ideologie. Apare o nouă religie politică și ea corespunde unei anumite etape.

În etapa preindustrială omul era considerat producător. La nivelul forțelor de producție el era sursă de energie, dar odată cu revoluția Industrială, sursa de energie a devenit ori mecanică, ori electrică. Omul a fost înlocuit ca sursă de energie, dar a devenit o anexă a mașinii. Mecanizarea la acest lucru a dus (...). Ulterior a apărut automatizarea, unde mașina se poate monitoriza singură, dar trebuia un creier uman care să o regleze“, a spus Dumitru Borțun (citește continuarea AICI).

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Oamenii, trecuți la ”pierderi” de marile sisteme. Prof. Borțun dă exemplul Greciei: Au dispărut! ”Ăsta e necazul”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?