"Suntem provocaţi. Trebuie să vă spun că în urmă cu circa trei zile, poate mai mult, s-a încercat dinspre Ucraina să se lovească ţinte militare din Belarus. Slavă Domnului, sistemele noastre antiaeriene Panţir au interceptat toate rachetele lansate de forţele ucrainene", a afirmat el, citat de agenţia de presă de stat Belta.

"Repet ce am spus şi în urmă cu mai mult de un an: nu intenţionăm să luptăm în Ucraina", a declarat el.

De la atacul Kremlinului asupra Ucrainei, la 24 februarie, Belarusul, aliat al Rusiei, a servit ca bază pentru forţele ruseşti.

Trupele ruse au folosit Belarusul în special în încercarea de a ocupa capitala Kiev, însă au renunţat la sfârşitul lunii martie, în faţa rezistenţei ucrainene, şi s-au retras.

Regimul lui Lukaşenko, supus unor sancţiuni occidentale puternice, este extrem de dependent militar şi economic de Rusia.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova va livra "în următoarele luni" Belarusului rachete Iskander-M capabile să transporte încărcături nucleare.

Putin spune că Rusia și Belarus se îndreaptă către unificare

Președintele rus Vladimir Putin a susținut că răspunsul occidental la războiul său din Ucraina împinge Rusia și Belarus spre unificare.

”Presiunea politică și de sancțiuni fără precedent din partea Occidentului colectiv împinge Rusia și Belarus să accelereze procesul de unificare”, a declarat Putin vineri într-un forum bilateral din orașul Belarus Grodno.

”La urma urmei, este mai ușor să minimizezi daunele cauzate de sancțiunile ilegale, este mai ușor să stăpânești producția de produse solicitate, să dezvolți noi competențe și să extinzi cooperarea cu țările prietene”, a adăugat liderul rus, potrivit unui articol publicat de Newsweek.

În 1997, Belarus și Rusia au semnat un tratat care urmărea să repare relațiile care s-au dezintegrat în urma prăbușirii Uniunii Sovietice cu șase ani mai devreme. 

La câteva zile după ce Putin a invadat Ucraina, țările vecine și-au reafirmat angajamentul de a stimula cooperarea de stat pe fondul sancțiunilor occidentale.

”Luăm măsuri coordonate pentru a ne proteja securitatea economică și suveranitatea tehnologică a Rusiei și Belarusului”, a declarat prim-ministrul rus Mihail Mișustin după întâlnirea cu omologul său din Belarus, Roman Golovcenko, la Moscova, pe 14 martie.

”Mai presus de toate, considerăm că este necesară consolidarea integrării în statul de unire”, a adăugat el.

Discuțiile despre o posibilă unificare între Rusia și aliatul său Belarus au câștigat avânt la sfârșitul anului 2020, când președintele belarus Alexander Lukașenko a fost susținut financiar și politic de Putin, pe fondul protestelor izbucnite după acuzațiile de fraudă a alegătorilor în timpul alegerilor prezidențiale din țară.

Polonia a ridicat un nou gard de oţel, înalt de peste cinci metri, la frontiera cu Belarus

Polonia a anunţat că a finalizat un nou gard de oţel de-a lungul graniţei sale cu Belarus, pentru a limita fluxul imigranţilor fără documente.

Bariera - a cărei construire a costat 350 de milioane de dolari, are o înălţime de peste cinci metri şi a fost ridicată pentru a contracara fluxul tot mai mare de imigranţi - provenind, în special, din Orientul Mijlociu - care încearcă să traverseze frontiera de est a Uniunii Europene, scrie Rador. 

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, aliat al Moscovei, a declarat joi că ţara sa este gata să găzduiască pe teritoriul său "arme nucleare" în caz de ameninţare din partea Occidentului, în plină criză asupra Ucrainei, informează AFP şi Reuters.

"Dacă va fi necesar (...) vom desfăşura nu doar arme nucleare, ci şi arme supernucleare, arme promiţătoare, pentru a ne apăra teritoriul", a declarat Lukaşenko, citat de mass-media belaruse.

Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă vor fi luate "măsuri stupide" de către "rivalii şi adversarii" Republicii Belarus, a subliniat Lukaşenko. "Dacă nu vor exista ameninţări din partea unor state neprietenoase faţă de Belarus, nu va fi nevoie de arme nucleare aici timp de o sută de ani", a adăugat el.

După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Belarus, la fel ca alte foste republici sovietice, a renunţat la armele nucleare desfăşurate pe teritoriul său la presiunile SUA şi a acceptat să le restituie Rusiei.

Constituţia belarusă prevedea ca ţara să rămână o "zonă fără arme nucleare". Cu toate acestea, articolul respectiv a fost înlocuit într-o nouă versiune a Constituţiei propusă de Lukaşenko şi asupra căreia belaruşii vor trebui să se pronunţe în cadrul unui referendum pe 27 februarie. Acest articol ar urma să fie înlocuit prin altul care "exclude o agresiune militară de pe teritoriul" belarus.

SUA şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu această reformă a Constituţiei belaruse, care ar putea permite o desfăşurare de arme nucleare ruse în Belarus, ţară ce se învecinează cu Ucraina şi Polonia, arată Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News