Află ce declarații a făcut administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, despre localitatea Roșia Montană.

Lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) pentru Roşia Montană, după ce cel anterior a fost anulat în instanţă în urmă cu mai mulţi ani, blochează dezvoltarea comunei, neputând fi, de exemplu, construite noi pensiuni sau accesate de către administraţia locală programe guvernamentale sau europene.

”După anularea PUG-ului, la Roşia Montană nevoia pentru un nou PUG era prioritară, având în vedere că reglementează funcţiuni, regimuri etc. Reelaborarea unui astfel de PUG, conform legislaţiei în vigoare, e adevărat nu foarte clară, nu foarte specifică, spunea că Ministerul Dezvoltării poate prinde bani şi realizează PUG-ul”, a declarat, pentru Agerpres, administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu.

El a adăugat că s-a purtat o corespondenţă în acest sens cu Ministerul Dezvoltării. De asemenea, la Roşia Montană, fiind sit UNESCO, au fost discuţii şi cu Ministerul Culturii, inclusiv cu Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), privind sprijinirea pentru realizarea unui astfel de PUG.

Potrivit lui Dan Popescu, în lipsa PUG-ului, administraţia din Roşia Montană nu poate să acceseze programe de investiţii, fie guvernamentale, fie europene. ”Nu poate să acceseze sau mai exact accesează foarte greu. Pentru accesarea unui astfel de proiect trebuie să realizeze PUZ-urile de zonă. (...) Lucrurile sunt greoaie şi, de aici, nevoia de a se realiza acest PUG. (...) Ei sunt văduviţi de anumite finanţări. Sunt oameni care nu pot să-şi deschidă o pensiune, o afacere din cauza lipsei PUG-ului”, a susţinut administratorul public al judeţului Alba.

Comitet UNESCO pentru Roşia Montană

Dan Popescu a amintit că în toamna anului trecut a fost constituit, prin hotărâre de CJ, Comitetul de organizare UNESCO (COU) pentru Peisajul Cultural Minier Roşia Montană, format din 24 de membri, numiţi pe patru ani, fiind aprobat, tot atunci, şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia.

Printre atribuţiile COU se numără sprijinirea organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul procesului de elaborare sau autorizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind obiective înscrise în Lista Patrimoniului Mondial.

”La şedinţa de constituire, unul dintre subiecte a fost cel privind realizarea PUG-ului. (...) În discuţia respectivă, la nivel tehnic, s-a luat decizia de realizare a unui protocol între Primăria Roşia Montană, care este beneficiarul PUG-ului şi îndreptăţită să iniţieze procedura pentru realizarea acestuia, CJ Alba, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Culturii. S-a dat un draft de protocol pentru iniţierea acestui PUG, cu elaborarea temei de proiectare, elaborarea caietului de sarcini etc., cerându-ni-se să transmitem puncte de vedere. Arhitectul-şef a analizat ceea ce ţine de arhitectul-şef, a fost văzut şi de jurişti. Primăria Roşia Montană a spus că îşi însuşeşte punctul CJ. A fost transmis în noiembrie 2023 punctul de vedere şi nu mai ştim nimic. (...) Iniţiatorul este Ministerul Dezvoltării, în colaborare cu INP. (...) El ar trebui însuşit de cei care conduc ministerul. (...) Vom vorbi şi cu Primăria, ca Primăria până la urmă să vadă dacă îşi asumă sau nu lansarea unui caiet de sarcini şi a unei teme de proiectare”, a spus Dan Popescu.

Marcarea sitului

În altă ordine de idei, în condiţiile în care, la aproape trei ani de la intrarea sitului Roşia Montană pe Lista UNESCO, nu există nicio plăcuţă din care reiese acest lucru, administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, a precizat că în bugetul din acest an a fost cuprinsă suma necesară realizării signalisticii, de localitate mai întâi.

”Am prins (în buget - n.r.) marcarea sitului, după cerinţele UNESCO, pe drumurile principale, cum ar fi DN74, şi pe drumurile judeţene. Avem şi materiale de promovare pe care vrem să le facem anul acesta pe subiectul Roşia Montană, sit UNESCO. De asemenea, şi pentru celelalte două obiective UNESCO din judeţ, cetatea Câlnic şi cetatea dacică de la Căpâlna”, a mai spus Dan Popescu.

Despre elaborarea unui nou PUG s-a discutat de mai multe ori în ultimii ani, fără să existe o concretizare în acest sens.

De exemplu, în ianuarie 2020, Ministerul Culturii anunţa că va propune Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei să finanţeze acest PUG, apreciind că lipsa acestuia reprezintă ”principala piedică în calea dezvoltării durabile a zonei”. Ulterior, în mai 2020, ministrul Ion Ştefan declara că, pe lângă solicitarea venită din partea Ministerului Culturii, şi CJ Alba a cerut, printr-o adresă transmisă ministerului pe care-l conducea, finanţare pentru PUG-ul comunei Roşia Montană.

Tot în legătură cu PUG-ul, în noiembrie 2021, directorul general la acea vreme al Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, atrăgea atenţia că realizarea acestuia, a unui plan de management al turismului în cadrul sitului, precum şi asigurarea unui grad de conservare optim pentru monumentele din zonă sunt probleme ce trebuie rezolvate în urma înscrierii simultane a Peisajului Cultural minier ”Roşia Montană” în Patrimoniul Mondial UNESCO şi în lista Patrimoniului Mondial aflat în pericol.

Ştefan Bâlici a arătat că, în lipsa PUG-ului, nu se pot autoriza lucrări de construcţie, cu excepţia celor de restaurare. El a precizat atunci că Ministerul Culturii a avut discuţii de lucru pe această temă cu MLPDA, astfel încât să pornească, în cel mai scurt timp, procedura de achiziţie publică pentru selectarea unui proiectant care să realizeze PUG-ul.

Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial: cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole.

Pentru înscrierea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial este suficientă întrunirea unui singur criteriu.

În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).

Specialiştii susţin că minele de la Roşia Montană au fost exploatate cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de către romani.

Studiile arată că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News