O localitate care se bucură de un patrimoniu la fel de mare ca al staţiunii Călimăneşti are, spun autorităţile vâlcene, toate atuurile pentru a primi respectiva distincţie, atât prin zestrea ecleziastică, cât şi prin monumentele naturale din Parcul Naţional Buila Vânturiţa, aerul ozonat şi potenţialul balnear.

'Aşadar nu doar izvoarele sulfuroase, care au determinat Casa Regală să ofere distincţia de localitate în curs de a deveni staţiune, ci şi cele patru mănăstiri, Cheile Bistriţei, zecile de peşteri, calitatea aerului, trovanţii, Muzeul Bălintescu, arhitectura caselor, bisericile de lemn, un uriaş bazin turistic pe care Costeştiul îl poate valorifica în sensul devenirii a şaptea staţiune a judeţului Vâlcea. Noi lucrăm la documentaţie, la PUG, unde suntem sprijiniţi de arhitecţi din Franţa', a declarat, pentru Agerpres, primarul Toma Peştereanu.

Pe teritoriul localităţii Costeşti a fost identificat, la finele secolului al XIX-lea, un bogat zăcământ de izvoare sulfuroase şi au început demersurile pentru ridicarea unui pavilion balnear. Totodată, Costeştiul a primit titulatura de localitate în curs de atestare ca staţiune, dar ulterior a început războiul, lucrurile au stagnat, iar după anii '50 ideea a dispărut din planurile noilor autorităţi.

Localitatea vâlceană, considerată de specialiştii în turism şi patrimoniu drept un muzeu în aer liber, cuprinde patru mănăstiri - Bistriţa, Arnota, Peri şi Păpuşa, mai multe biserici de lemn, cheile Bistriţei, muzeul Trovanţilor, Muzeul Bălintescu, 10 unităţi turistice, din care un complex hotelier. 

Traian Băsescu și dansul țigănesc

În anul 2009, Traian Băsescu a petrecut la Festivalul Romilor de la Costești, alătrui de soția sa. Imaginile în care fostul președinte dansa țigănește au făcut înconjurul presei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News