Data publicării:
Liviu Dragnea, la ÎCCJ în dosarul 'Referendumul'. VERDICT al magistraților
Magistraţii de la ÎCCJ judecă, luni, un nou termen în dosarul 'Referendumul', în care Liviu Dragnea este acuzat de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu.
În septembrie, la primul termen al procesului, aflat în faza de apel, aproape jumătate dintre cei 75 de inculpaţi au declarat că nu şi-au angajat avocaţi, acesta fiind şi motivul pentru care procesul a fost amânat.
Liviu Dragnea a fost prezent în sala de judecată, el fiind printre puţinii inculpaţi care a spus că doreşte să fie reaudiat de judecători.
La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea nu a dorit să comenteze despre acest dosar, el susţinând că nu amestecă justiţia cu politica, iar ceea ce va avea de spus va fi doar în sala de judecată.
Un an de închisoare cu suspendare
Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel. Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
[citeste si]
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News