"Trăim într-o lume a extremelor. Această perspectivă se observă și în parenting: pe de o parte avem părinți care se poartă cu copiii lor cu o duritate exagerată, pe de altă parte avem părinții care le îndeplinesc copiilor toate dorințele (uneori îndeplinesc și dorințe pe care copilul nici măcar nu le-au formulat). De multe ori am incriminat pozițiile prea severe. Dar părinții care sunt la cealaltă extremă cum și cât greșesc?

Bromfield spune foarte bine: „detest să văd părinți care, într-un mod ciudat, încearcă din răsputeri să-și recupereze telefonul din mâinile copilului lor”. Nu am  întâlnit și noi, dragi cititori astfel de exemple? Oare de ce nu este bine să lăsăm copilul să facă tot ce dorește?

[citeste si]

Bromfield ne oferă și o listă de reguli pe care trebuie să le avem totdeauna în cap atunci când copilul ”preia controlul” asupra vieții părinților lui. Autorul spune răspicat că este avantajos să stabilități limite pentru copii și să cereți ca ele să fie respectate:

• regulile mențin copiii în siguranță. Un copil care încalcă reguli considerate minore o să treacă dincolo și de regulile care-l protejează de pericole;
• regulile mențin și pe ceilalalți (cei din jurul copiilor) în siguranță și oferă, de asemenea, un mediu sigur pentru casa și bunurile materiale de care copilul are parte;
• le clarifică copiilor granița dintre lucrurile considerate acceptabile și cele care sunt inacceptabile.

Citește continuarea pe performante.ro

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News