Ana-Maria Flegler, președinta Asociației românești LITERA, din Germania, a fost invitata scriitorului Flaviu Predescu în ediția din această săptămână a emisiunii Tradiții românești în diaspora. Cei doi au vorbit și despre modul în care se desfășoară cursul de Limbă, cultură și civilizație românească, dedicat românilor din diaspora.  

Ana-Maria Flegler, președinta Asociației românești LITERA, a explicat, în cadrul emisiunii Tradiții românești în diaspora, ce se întâmplă la cursurile de Limbă cultură și civilizație românească. Ea spune că principala problemă de care se lovesc profesorii români din diaspora o reprezintă lipsa manualelor. 

"Predau și limba română în cadrul cursului de cultură și civilizație. Sunt două ore pe săptămână. Predau în Bruxelles și în Pforzheim, în două grupe. În clasă sunt elevi de categorii de vârstă diferite, 7 și 9 ani. În grupele mele sunt până la 12 ani. Avem un plan făcut, ca toți profesorii din România. Avem teme, personalități istorice, geografie, vorbim despre tradițiile românești, mărțișor, drăgaica. Vorbim despre Ciprian Porumbescu, avem lecții de istorie. Ce ce se poate face în două ore. Sunt subiecte pe care sunt adaptate grupelor, ca să înțeleagă și cel mic, și cel mare", spune Ana-Maria Flegler.

Lipsa manualelor, un obstacol pentru profesorii români din diaspora
 

Ea spune că profesorilor români din diaspora le este destul de greu, în contextul în care nu există manuale standardizate pentru cursurile de limbă și civilizație românească. 

"Nu este foarte ușor. Îmi aduc aminte de copilărie. Am mers în satul mamei mele și acolo am avut ocazia să merg și la școală. Eram atât de uimită cum un învățător poate să predea în clasele combinate, clasa a I-a cu clasa a III-a. Și mă gândeam ce greu poate să-i fie lui. Acum uite-mă pe mine acolo. Profesorii se adaptează și găsesc soluții. Dar e destul de greu, să știți. Nu avem manuale. Părinții sunt cei care au nevoie de predarea limbii române într-un cadru instituțional, unde ai manuale, și să fie ca la carte. Noi nu avem. Nu doar noi, nici ceilalți care predau limba română ca disciplină de învățământ sau în alte cursuri. Deci e destul de greu. Ne trebuie foarte mult timp să pregătim materialele.

E valabil pentru majoritatea profesorilor, nu doar pentru cei din Germania, ci și pentru cei din Italia, Spania. Noi lucrăm. Eu predau dimineața germană, și după-amiază predau limba română. Este distanță mare între orașe și nu am timpul necesar să fac tot timpul materiale.

Lumea întreabă de ce ne trebuie manual, că manualul este doar orientativ. Eu le spun că trebuie manual, pentru că am și credibilitatea în fața părinților, că nu stau la ore, iar copilul are acasă teme. Vine acasă cu caietul, vine cu manualul. Deci este destul de greu pe partea asta. Într-adevăr, în România, există manuale făcute de anumite universități, dar sunt destinate elevilor care revin în țară sau celor care vor să învețe limba română. Dar aici, în cazul nostru, în cazul copiilor din diaspora, este vorba despre altceva. Este vorba despre copii care trăiesc în străinătate, sunt copii străini. Deci cea mai mare problemă este aceasta, problema manualului destinat elevului din străinătate, manuale adaptate", mai spune președinta Asociației românești LITERA.

Urmărește emisiunea integrală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News