"Problema este că folosirea acestor formulare este condiţionată de existenţa unei hotărâri a Guvernului privind lista acestor formulare. Care este o aberaţie. Dacă avem, de exemplu, un pachet de formulare pentru probleme locale în Oradea, acestea nu vor fi introduse în format bilingv decât dacă vom avea hotărârea Guvernului. Mai mult, această listă care trebuie adoptată prin hotărârea Guvernului, trebuie să fie propusă de Departamentul pentru relaţii interetnice şi trebuie să aibă avizul ministerelor care au legătură cu diferitele domenii de aplicare a acestor formulare", a susţinut, în conferinţă de presă, liderul PPMT.

Interesant este, a precizat Csomortányi, că acest articol care a rămas în Codul administrativ - 'care nu aduce, de altfel, nicio noutate' - a existat şi în "varianta avizată şi mult lăudată de UDMR".

"Deci, nu este o chestiune elaborată cu rea intenţie de Guvernul Dăncilă după ce a aflat marea ştire că UDMR nu-i mai susţine," a spus el.

Până în prezent, a mai spus acesta, legislaţia nu interzicea folosirea formularelor separate, în limba română şi limba unei minorităţi, dar de acum înainte va fi posibil doar formatul bilingv.

"Pe lângă că avem nevoie de hotărârea guvernelor, mai e nevoie şi de avizele ministerelor. Asta înseamnă că, în realitate, aceste formulare bilingve probabil nu vor fi utilizabile niciodată. Nu prea vedem această procedură intenţionat complicată când va fi parcursă", a menţionat acesta.

El a precizat că, totuşi, chiar în cursul zilei, va face un test al sistemului înaintând o cerere către Departamentul pentru relaţii interetnice prin care solicită să elaboreze lista formularelor pentru administraţia locală.

"Să vedem ce se va întâmpla. Ei prin lege au această obligaţie, să vedem în cât timp vom ajunge la rezultat. Aici am pachetul de cereri care se utilizează în Primăria Oradea, sunt vreo 250 de pagini, peste 100 de tipuri de formulare, să se descurce cu ele. Dacă nu vom primi răspuns, vom merge în instanţă, nici nu se discută acest lucru", a adăugat liderul PPMT.

În legătură cu drepturile folosirii limbii materne pentru comunităţile naţionale, liderul PPMT a vorbit despre problema pragului de 20% din populaţia unei localităţi, care face posibilă folosirea unei limbi naţionale minoritare.

Potrivit acestuia, până în prezent, pragul era considerat pe baza Recensământului din 1992, dar de acum vor fi luate ca referinţă rezultatele oficiale ale ultimului recensământ.

"Asta înseamnă că o serie de oraşe, comune şi municipii unde, în ultimii 20-30 de ani, a scăzut numărul comunităţii maghiare nu vor putea beneficia de aceste drepturi. De exemplu, Zalăul sau Clujul. Există o inechitate în această chestiune de prag, pentru că avem comunitatea maghiară din Cluj de 50.000 de persoane, dar pentru că nu constituie decât 16% din populaţia Clujului, nu au niciun drept de a folosi limba maghiară, o comunitate mult mai mare decât cea din Oradea, de exemplu", a spus preşedintele PPMT. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News