Data actualizării: 10.11.2016 12:54
Data publicării: 10.11.2016 12:14

Licitaţia Colecţiei familiei Halfon-Elias

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

Joi, 24 noiembrie, la ora 19:30, la Artmark - Palatul Cesianu-Racoviță, se desfăşoară o licitaţie incitantă.

Este vorba despre o colecţie inedită de obiecte de epocă, decorative ori de mobilier, artă europeană dar și pictură românească de patrimoniu, care aduce în prezent destinul membrilor celebrei familii Halfon, actori ai scenei economice și politice încă de la formarea României Moderne (sec. XIX), dinastie de bancheri, oameni de stat, mecena, fondatori ai sistemului bancar românesc privat. Sunteţi invitaţi să descoperiţi o selecţie inedită ce recreează universul intim al gustului pentru colecționism a patru generații ale familiei, începând cu Solomon Halfon (1790 - 1862), resposabil cu înființarea primei instituție de creditare de tip bancar în 1828.

Solomon I. Halfon (n. 1846 - d. 1913) a fost un bancher și filantrop evreu, fundatorul Băncii Comerciale Române, a făcut primul împrumut de stat al României. În 1880 i s-a acordat împământenirea în mod individual. A primit Crucea ofițerilor și Carol I i-a decernat titlul de Comandor și soția lui era doamnă de onoare în suita reginei Elisabeta. Halfon a donat sume mari de bani la diverse institute evreiești și române, printre ele și Academia Română, care a primit 50.000 de lei aur. Până înainte al Doilea Război Mondial, portretul lui Halfon se găsea la muzeul Camerei de Comerț din București, împreună cu portretele lui Solomon Halfon, Hillel Manoah și Jacques M. Elias.

În licitaţia de la Artmark sunt propuse opere de pictură şi sculptură, lucrări de grafică, piese de mobilier şi obiecte de artă.

Dintre picturile semnate de artişti români şi străini, amintim, în primul rând, Iarna pe uliță de Gheorghe Petraşcu (1872, Tecuci - 1949, Bucureşti), un ulei pe pânză pictat în jurul anului 1915, evaluat la 8.000 - 12.000 de euro.

Peisajul a fost pentru Petrașcu unul dintre genurile preferate, în special pentru că motivele care pot fi extrase din natură răspundeau necesității acestuia de a aplica fondul plastic preferat. Greu de localizat, peisajul nu caută să exprime nuanțe de pitoresc recognoscibil, ci devine mai mult un studiu al neutrelor pe care Petrașcu îl execută destul de rar pe parcursul carierei sale. În fapt, chiar și anotimpul evidențiat pare să lipsească din exercițiile picturale ale artistului, care oricum nu a dedicat nicicând cicluri calendaristice. Opera este foarte posibil să fi participat la expoziția personală de la Ateneul Român din februarie 1915, când, între cele 130 de picturi, sunt menționate și peisaje de iarnă.

Câţiva ani mai târziu, în 1921, Jean Alexandru Steriadi (1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti) pictează Case la Mangalia, estimat la 8.000 - 12.000 de euro. După o perioadă în care desenul a fost principala sa preocupare, Steriadi a pictat, cu o emoție uneori învăluită de o ușoară melancolie, peisaje urbane și acvatice, colțuri ale vechiului București, imagini din Dobrogea și din numeroasele sale călătorii, gen în care se încadrează şi pictura oferită acum.

Carel Van Savoy(en) (1619, Antwerp - 1665, Amsterdam) este un reprezentant al Epocii de Aur a picturii flamande, o perioadă extrem de înfloritoare pentru întreaga societate neerlandeză, în mare măsură contemporană cu Republica celor Șapte Provincii Unite ale Țărilor de Jos (1581-1794). Secolul al XVII-lea reprezintă însă apogeul acestei perioade prolifice pentru artele flamande, cunoscând creații ale maeștrilor Rubens, Vermeer, Hals sau Rembrandt. Antiteza în care se afla pictura flamandă în relație cu manifestările artistice europene avea astfel să producă școli importante de pictură în Harleem, Amsterdam sau Haga. Creația lui Savoy(en) se regăsește excelent în imaginea de ansamblu a picturii flamande de secol XVII: putem identifica raritatea compoziției religioase - interzisă chiar la un moment dat de reforma Calvinistă - pictura de portret, natura statică sau alegerea unor subiecte considerate "artă minoră" și anume cele istorice sau mitologice. Elev al lui Jan Cossiers (1600-1671) în perioada în care acesta lucra alături de Rubens (cca. 1635), Savoyen avea să fie influențat în special de mișcările artistice carravagești caracterizate de influența tenebrismului și de folosirea clar-obscurului. O dovedeşte şi lucrea Triumful lui Neptun, scoasă acum la licitaţie şi evaluată la 5.000 - 8.000 de euro.

Să adăugăm şi Vedere către dealul Patriarhiei, de Adam Bălţatu (1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti), unul dintre peisagiştii remarcabili din istoria artei româneşti, cu o viziune impresionistă. Valoare estimativă: 2.000 - 3.500 de euro.

O pictură chinezească în tempera şi tuş pe mătase lipită pe carton subțire, reprezentând divinităţile taoiste, din timpul dinastiei Qing, secolele XVII-XVIII, este estimată la 3.000 - 4.000 de euro.

În domeniul graficii, se detaşează două acuarele de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti): Orientală cu mandolină, estimată la 3.000 - 5.000 de euro, şi Cântecul cobzarului (4.000 - 7.500 de euro).

Orientalismul pe care Theodor Aman și-l aproprie în pictura sa ne descrie atât gustul epocii - societatea artistică pariziană cu care intra în contact era îndrăgostită de farmecul oriental -, cât și un filon autohton, urmare a secolelor de influență otomană. Astfel, costumele, obiceiurile, clădiri, străzi, piețe cu specific oriental clădeau un adevărat orient hibrid, dar local, pe care Aman îl recunoaște și îl înglobează în creația sa.

Unul dintre cele mai interesante cicluri în care Theodor Aman concepe scene de gen a fost dedicat satului. Abordat în pictură, acuarelă, desen sau gravură, satul și lumea ce îl colorează a reprezentat o preocupare continuă, și, chiar dacă în epocă era mereu comparat cu cel al lui Grigorescu, Aman nu s-a apropiat mai deloc de viziunea atât de specifică a maestrului impresionist. Hora, jocul și lăutarii ne prezintă o factură extrem de ludică de reprezentare a satului, idealizând, asemeni lui Grigorescu, o lume totuși îndepărtată de înalta societatea bucureșteană.

Se remarcă şi o acvaforte, Sfântul Eustațiu de Albrecht Dürer (1471, Nürnberg - 1528, Nürnberg), estimată la 1.000 - 1.800 de euro.

Capitolul Sculptură este dominat de lucrarea în marmură, Visare (Le Rêve), realizată în jurul anului 1897 de Alfred Boucher (1850 – 1934).

În 1896, sculptorul Alfred Boucher expunea la Paris la Salon des Artistes Vivants, statuia în marmură Volubilis, prima versiune dintr-un ciclu de opere foarte apropiate, toate dedicate temei Visului, ciclu pe care îl va elabora până către 1912. În această suită de sculpturi ce reprezintă un nud feminin adolescentin, adormit, se situează şi sculptura propusă acum. Expresivitatea plastică a lucrării este obţinută prin punerea într-un contrast de tip pictural, în altorelieful, cu fundalul tăiat brut (în acelaşi bloc de marmură), în care zone de umbre şi lumini alternează, purtând urmele dălţii sculptorului. Născându-se din fundalul vibrat, personajul se desprinde parcă de materie, suav, imaculat, ca plutind între veghe şi vis. Motivul simbolist al visului reprezentat prin nuduri adormite este des întâlnit în sculptura expusă la Salon des Artistes Français la răscrucea secolelor XIX-XX. Alfred Boucher, fost elev al profesorilor sculptori Joseph Marius Ramus, Augustin Dumont şi Paul Dubois de la Ecole des Beaux-Arts Paris, câştigător al unui Second Prix de Rome în 1876, se înscrie în filonul simbolisto-academist, specific finelui de secol XIX. A fost primul profesor de sculptură al lui Camille Claudel. Autor al unor numeroase comenzi oficiale, Boucher a dobândit o importantă reputaţie şi ca portretist prin realizarea în marmură cu precădere a unor busturi regale.

Lucrarea de faţă este foarte apropiată de sculptura omologă conservată la Muzeul Naţional de Artă al României (Nud/Visul), dar şi de exemplarul aflat în Muzeul Paul Dubois-Alfred Boucher, de la Nogent-sur-Seine (Le Rêve), acesta din urmă fiind executat de artist în 1912. Ea se individualizează în raport cu celelalte două prin dimensiunile uşor diferenţiate (este mai mare), ca şi prin silueta generală a blocului de marmură, dată de formatul fundalului: accentuat pe verticală în cazul de faţă, apropiat de un triunghi în piesa de la MNAR, sau aproape de un oval în opera păstrată la muzeul din Nogent.

“Prezenta lucrare a putut să fie înfăţişată publicului în expoziţia artiştilor francezi deschisă la Bucureşti, la Atheneul Român, în 1899. În acest cadru, alături de sculptorii Ch.Louchat şi Charles Monginot, Alfred Boucher a expus 22 de lucrări (bronzes- marbres-plâtres), dintre care două, intitulate Le Rêve, figurează în catalog la numerele 230 şi 239, publicaţia nefurnizând ca date punctuale decât titlurile lucrărilor şi numele autorilor”, consideră istoricul de artă Ioana Beldiman.

Valoare estimativă: 30.000 - 45.000 de euro

Numărul cel mai mare de loturi din licitaţie aparţine artelor decorative. Piese de mobilier, din ateliere europene, alături de porţelanuri, mai ales de Meissen şi de tacâmuri din argint aurit, lucrate în ateliere cu precădere austriece, sunt propuse la preţuri accesibile.

O Măsuță în stil Edwardian, pentru salon (cca. 1900-1910), din lemn de mahon strunjit, marchetat, lustruit, provenind dintr-un atelier englez, de exemplu este evaluată la 250 – 350 de euro.

Mai interesantă, o Măsuță tiroleză, pe picioare lungi, galbate, cu blatul pătrat festonat şi cu decor central marchetat, datată cca. 1890, este estimată la 700 – 900 de euro. Are picioare balustru, parchetate, ramificate la bază cu 4 tălpici, blat dreptunghiular cu colțuri retezate, şi un decor bogat parchetat și central: scenă cu personaj masculin antic în cvadrigă trasă de doi cai.

O Garnitură de salon în stil Biedermeier, formată din canapea și o pereche de scaune, cca. 1920, este realizată într-un atelier transilvănean. Din lemn de nuc strunjit, furniruit, marchetat, cu picioare galbate şi tapiţerie textilă cu buchete de flori, este propusă la 800 - 1.200 de euro.

Nu putem ignora o impunătoare comodă secretaire, în stil Baroc regional, de sfârșitul sec. XVIII. Piesa, formată din două corpuri, comodă la bază cu trei sertare concave, corpul superior retras, secretaire cu centură cu blat rabatabil și sertare mici laterale și dulăpaș central cu câte 3 sertare laterale, are un fronton prevăzut cu sertar central. Decorul general este format din baghete marchetate. Realizată într-un atelier german, din lemn de nuc strunjit, furniruit, marchetat şi bronz este estimată la 2.500 - 4.500 de euro

Să adăugăm şi o Bibliotecă în stil Neobaroc austriac, de la sfârșitul sec. XIX, din lemn de nuc strunjit, furniruit, marchetat. Este o piesă masivă, pe picioare în formă de sfere aplatizate, montanți decorați cu baghete marchetate, fronton profilat rotunjit și 2 uși cu geamuri. Valoare estimativă: 1.000 - 1.500 de euro.

O serie largă de piese de argintărie curinde piese din ateliere austro-ungare, vieneze, germane.

Descoperim o Cutie din argint, pentru zahăr, din 1833 (600 – 750 de euro), un Suport cu 7 pahare din argint, pentru aperitive, cca. 1880-1900 (700-900 de euro), două ceainice din argint, din 1833-1834 (1.500-2.000 de euro). Multe piese provin şi din Atelierul Christofle, de la Goldsmith&Silversmith Co.Ltd, din Atelierul Resch din Londra.

Dintre numeroasele seturi de tacâmuri amintim numai unul, din argint aurit, pentru șase persoane, monogramat "HE" (Halfon Elias). Lucrat la Viena, setul conţine 6 linguri, 6 furculițe, 6 cuțite și 6 lingurițe pentru desert şi este estimat la 1.500 - 2.500 de euro.

Serviciul de masă din faianță, înmanieră Meissen, cu decor chinoiserie, începutul secolului XX, cu barbotină şi pictură manuală, cu aur colloidal, provine şi el dintr-un atelier european. Valoare estimativă: 500 – 700 de euro. Are un decor floral în camaïeu albastru, cu sublinieri roșii și aur, cu motive vegetale - flori și păsări. Decor orientalizant.

Ceasul "Gottlieb Müller in Wien", în stil Empire, pentru birou, de la începutul secolului XIX, a fost lucrat în Atelierul Gottlieb Müller. Are o carcasă arhitecturală, din lemn furniruit, abanos, alamă şi bronz, cu ornamente bucraniu și șarpe, şi cadran cu cifre arabe. Valoare estimativă: 900 - 1.500 de euro.

În sfârşit, să semnalăm şi o prețioasă Călimară, piesă de autor de la cca. 1880, din perioada serie de "chinoiseries", de Joseph Théodore Deck (1823, Guebwiller, Franța – 1891). Din faianță modelată în tipar, glazurată, cu barbotină, bronz turnat, cizelat şi aurit, este propusă la 200 – 300 de euro.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News