'Deja de mai bine de un an aproape toate analizele privind evoluţia variabilelor macroeconomice şi financiare sau referitoare la prognoze ale acestora implică referiri la evoluţia pandemiei COVID-19. Şocul pandemic care a lovit aproape întreg globul este cea mai evidentă demonstraţie pe care o puteam primi pentru a înţelege că starea de sănătate a populaţiei şi riscurile de îmbolnăvire cu care aceasta se confruntă au repercusiuni majore asupra evoluţiei economiei. Dacă până acum un an se vorbea doar despre implicaţiile pe termen lung ale acestor factori, mai mult din perspectivă demografică, în ultimele luni ne-am obişnuit să folosim modele pe termen scurt şi date cu frecvenţă ridicată pentru a corela situaţia medicală cu gradul de restricţie al activităţilor şi mobilităţii persoanelor şi în final cu evoluţia aşteptată a sectoarelor economiei', a spus Leonardo Badea.

El a menţionat că după scăderi pronunţate începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie, numărul de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 în România înregistrează o cvasi-stagnare în ultimele săptămâni, tendinţă vizibilă şi în cazul numărului de pacienţi internaţi la ATI şi al ratei de pozitivare a testelor.

'Totodată, de la începutul anului curent, evoluţia pandemică în România a fost mai atenuată comparativ cu regiunea. În aceste condiţii consider că există premise favorabile în prezent pentru o continuare a tendinţei de recuperare economică care s-a manifestat în trimestrele III si IV ale anului trecut', a declarat Leonardo Badea. Viceguvernatorul BNR susţine că vaccinarea populaţiei este deocamdată singura soluţie viabilă pentru depăşirea crizei medicale şi implicit a celei economice, până la apariţia unui tratament accesibil, posibil de a fi administrat fără spitalizare, care să reducă până aproape de zero riscul ca o persoană infectată să dezvolte forme grave precum şi să reducă perioada de convalescenţă.

El a spus că până la dobândirea imunităţii colective putem presupune că actualele măsuri de distanţare şi restricţii de activitate vor fi în mare parte menţinute în România pe tot parcursul T1 2021, afectând preponderent sectoarele în care activitatea implică un grad semnificativ de interacţiune umană, cum ar fi HoReCa, transporturi, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

'În România gradul cel mai ridicat de volatilitate a indicatorilor economici generat de evoluţia pandemiei a fost consemnat în trimestrele 2 şi 3 ale anului trecut. Am avut atunci o cădere economică fără precedent în date trimestriale, urmată în trimestrul imediat următor de o recuperare amplă dar incompletă. În trimestrul IV tendinţa de revenire a continuat însă într-un ritm trimestrial mai redus. După contracţia de 3,9% consemnată pe ansamblul anului 2020, ne putem aştepta ca economia să crească într-un ritm apropiat de potenţial în următorii doi ani. Trebuie să avem în vedere că activitatea economică a fost influenţată negativ în 2020 şi de producţia agricolă slabă, cu un impact evaluat de aproximativ -1 punct procentual la dinamica medie anuală a PIB, dar este posibil ca anul curent să fie cel puţin unul neutru din perspectiva contribuţiei agriculturii la creştere. O estimare prudentă ne conduce la concluzia că nivelul maxim al PIB real anterior perioadei de criză (adică cel consemnat la finele trimestrului I 2020) ar putea fi atins şi depăşit în a doua parte a anului curent', a spus Leonardo Badea.

Potrivit oficialului BNR, o serie de date cu frecvenţă ridicată arată că surpriza pozitivă din ultimul trimestru al anului anterior, comparativ cu aşteptările, s-a datorat evoluţiei din unele sectoare ce au dovedit rezilienţă sporită faţă de situaţia pandemică, precum industria şi comerţul. Deşi tendinţa de creştere s-a menţinut, ritmul a fost mai redus şi pentru acestea.

Leonardo Badea susţine că sectorul construcţiilor care a înregistrat creşteri importante pe parcursul trimestrului III a fost inevitabil afectat de sezonalitatea specifică determinată de condiţiile meteorologice. Şi în cazul serviciilor trimestrul IV a adus o scădere faţă de trimestrul anterior.

'Pentru trimestrul I 2021 putem anticipa o decelerare a ritmului PIB real şi a componentelor sale, justificată şi de o deteriorare a perspectivelor în cazul partenerilor comerciali externi, dar este de aşteptat să vedem evoluţii trimestriale pozitive pe datele ajustate sezonier. În absenţa unor şocuri adverse ample şi a unui nou val semnificativ de infectări, probabil că agenţii economici vor continua să se adapteze gradual la noile condiţii, iar sectoare precum industria sau comerţul vor avea în continuare rolul de locomotivă a creşterii, susţinute pe partea de cerere în special de consumul intern şi în planul al doilea de formarea brută de capital fix, dar posibil şi de cererea externă în eventualitatea unei reveniri graduale a economiilor partenerilor externi', a spus Leonardo Badea.

Începând cu trimestrul II 2021, pe fondul avansului campaniei de vaccinare, Leonardo Badea susţine că putem anticipa o continuare a detensionării graduale a restricţiilor impuse de autorităţi. Aceasta va impulsiona probabil activitatea economică şi într-o serie de alte sectoare, precum HoReCa. Activitatea din aceste sectoare ar trebui în mod normal să beneficieze şi de condiţiile atmosferice mai favorabile, o dată cu încheierea sezonului rece, care va facilita desfăşurarea de activităţi în aer liber, cu diminuarea presupusă a riscurilor de contaminare. Sub aceste auspicii, revenirea economică ar putea deveni mai generalizată şi mai robustă în perioada verii.

'Aşa cum ştim, în România banca centrală nu are numai rolul de autoritate monetară ci este în acelaşi timp autoritate de reglementare şi autoritate competentă pentru supravegherea microprudenţială instituţiilor de credit, având totodată şi atribuţii privind funcţionarea sistemelor de plată şi privind stabilitatea financiară, acest din urmă rol realizându-l inclusiv în cadrul unei colaborări inter-instituţionale prin participarea la activitatea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Din perspectiva tuturor acestor responsabilităţi, Banca Naţională a României, care anul trecut a aniversat 140 de ani de experienţă în slujba economiei româneşti, a acţionat cu toate instrumentele disponibile şi necesare pentru a contribui la atenuarea efectelor economice ale crizei pandemice', a declarat Leonardo Badea.

El a precizat că acţiunile băncii centrale au fost graduale şi atent calibrate pentru a adresa provocările complexe generate de o criză fără precedent, care încă de la început se prefigura că nu va avea doar efecte tranzitorii ci va implica modificări structurale profunde şi manifestări ce s-ar putea întinde pe o perioadă considerabilă de timp.

'Totodată, a fost evident pentru toată lumea că ne confruntăm cu o criză ale cărei consecinţe imediate pot fi mult mai eficient adresate prin măsuri cu impact rapid specifice politicii fiscale. Instrumentele de politică monetară pot contribui la mixul de politici de răspuns la o astfel de criză dar au un impact mai redus iar efectul lor este resimţit cu o anumită gradualitate dată de orizontul de transmisie. Nu uităm de asemenea diferenţele importante dintre economia noastră şi alte economii din regiune cu care ne comparăm adesea, şi mai ales vulnerabilităţile importante şi deficienţele structurale majore cu care am intrat în această criză.' a menționat Badea.

'Dacă BNR nu at fi ţinut seama de acestea în calibrarea atentă şi prudentă a conduitei politicii monetare ar fi existat riscul accentuării unor turbulenţe a căror amplitudine, chiar dacă în esenţă nu era justificată de factorii fundamentali, începuse deja să fie vizibilă pe pieţele financiare de la noi în contextul ascensiunii bruşte a aversiunii la risc. Efortul şi resursele utilizate pentru calmarea acestor turbulenţe ar fi fost mult mai mari în absenţa menţinerii unei conduite prudente şi echilibrate a băncii centrale', a spus Leonardo Badea.

De asemenea, el a precizat că 'nicăieri în lume această criză aparte nu ar fi putut fi adresată numai prin instrumente de politică monetară iar ideea că politica monetară are răspuns la toate problemele este evident profund eronată'. Potrivit oficialului BNR, colaborarea interinstituţională şi sincronizarea politicilor şi măsurilor de răspuns la criză, atât pe plan naţional cât şi la nivel european au jucat un rol important în eficacitatea diminuării pe cât posibil a efectelor economice negative. În special din perspectiva noastră de ţară în care spaţiul disponibil pentru activarea unor politici de răspuns la criză a fost şi este mai redus prin comparaţie cu alte ţări membre UE sau ale zonei euro, solidaritatea europeană a constituit un ajutor extrem de valoros, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News