Legile Justiției: Procurorii, automat avocați sau notari după pensionare, fără examen. Alistar (CSM): Chestiuni de dezechilibru. Nu văd cum ar fi posibil
Data publicării:
Autor: Florentina Constantin
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Sora Shimazaki)
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Sora Shimazaki)
Victor Alistar, membru în CSM din partea societății civile, a vorbit despre propunerea potrivit căreia procurorii ar putea deveni automat avocați, după ieșirea la pensie, fără concurs.

"Ministrul Justiţiei a propus ca procurorii din cadrul Parchetului General şi din cadrul structurilor specializate, inclusiv cele teritoriale care au activat cinci ani, la ieşirea la pensie să intre în avocatură sau notariat fără examen sau concurs. O asemenea prevedere era doar pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ori nu văd cum ar fi posibil. Şi, mai mult decât atât, spune "şi membrii CSM judecători şi procurori". Ceilalţi doi nu. Eu sunt avocat definitiv cu vechime mare în barou, cu drept de predare la ICCJ şi CCR de 16-17 ani. Nu am nevoie de o asemenea prevedere, dar de principiu... Adică, nişte chestiuni din astea de dezechilibru", a spus Victor Alistar, la DCNews TV.

"Propunerea este să se adopte amendamentul în care rămâne doar pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație si Justitie și pentru membrii CMS", a mai spus acesta.

Vezi și: Reforma justiției. Victor Alistar: Este un laitmotiv de atac și contraatac. Justiția nu este deasupra puterilor statului

Interviul integral, în materialul video de mai jos:

Comisia specială pentru legile justiţiei din Parlament începe dezbaterile pe articole

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei se reuneşte în şedinţă miercuri pentru dezbaterile pe articole. Şedinţa trebuia să aibă loc luni, dar preşedintele comisiei, Gabriel Andronache, a anunţat că Opoziţia a solicitat mai mult timp pentru studierea amendamentelor.

"Am decis amânarea cu două zile a începerii dezbaterilor pe articole, luând în considerare solicitarea colegilor din Opoziţie cu privire la acordarea unei perioade de timp mai îndelungate pentru a studia numărul mare de amendamente depuse la proiectele pe legi. De asemenea, Ministerul Justiţiei este de acord cu o dezbatere consolidată asupra textelor de lege în raport cu care s-au formulat observaţii", a transmis el într-un comunicat de presă.

Comisia este sesizată cu cele trei proiecte trimise în procedură parlamentară de către Guvern, respectiv: statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, legea Consiliului Superior al Magistraturii.

De legile justiției depinde și aderarea la spaţiul Schengen

Săptămâna trecută, comisia a avut dezbateri generale pe aceste proiecte. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat atunci că proiectele legilor justiţiei reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi de care depinde aderarea la spaţiul Schengen.

"Este un proiect început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început în 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi, nu în ultimul rând, pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci, avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu-zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării", a precizat ministrul Justiţiei.

Procurorul general Gabriela Scutea a afirmat la dezbateri că în proiectele legilor justiţiei transmise la Parlament se regăsesc numeroase propuneri preluate de la instituţia pe care o conduce, însă sunt unele aspecte care trebuie îmbunătăţite, menţionând între acestea reducerea vechimii pentru promovarea procurorilor. Scutea a menţionat că un "câştig deosebit" al acestor legi îl reprezintă prevederile privind atribuţiile Ministerului Public, subliniind că se referă la posibilitatea procurorului general de a infirma acte ale unui procuror subordonat, care nu este şef de secţie sau şeful DNA, şeful DIICOT. Citește mai departe>>

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel