Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Legi Justiție. Asociaţia Studenţilor în Drept, semnal de alarmă
Autor: DCNews Team | Categorie: Stiri
Asociația Studenților în Drept a transmis un punct de vedere cu privire la propunerile de modificare și completare a unor legi privind sistemul judiciar, a Codului penal, a Codului de procedură penală, ale Legii nr. 176/2010 și 144/2007 (Legile ANI) și a Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de corupție .
"Având în vedere ultimele inițiative legislative de modificare a Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Codului penal și Codului de procedură penală, a Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Asociația Studenților în Drept a Facultății de Drept din cadrul Universității din București își exprimă grava îngrijorare cu privire la conținutul acestor acte și le respinge, pentru următoarele motive:
Studenții Facultății de Drept vor fi primii vătămați de modificările privind durata cursurilor de formare la Institutul Național al Magistraturii, interzicându-li-se să-și exercite profesia de procuror sau judecator într-un timp rezonabil de la data finalizării studiilor.
Societatea, în ansamblul ei, va fi vătămată din cauza faptului ca noua lege penală propusă de legiuitor nu mai apără valori sociale fundamentale cum ar fi viața, integritatea fizică și psihică, echitatea socială și egalitatea părților în proces. Noua lege penală este disproporționat elaborată în favoarea suspecților, inculpaților și condamnaților penal, punând presoana vătămată și procurorul pe o poziție de inferioritate, de prepușenie, în procesul penal. Din ce în ce mai mult se vorbește în spațiul public despre drepturile suspecților și ale inculpaților, dar se scapă din vedere drepturile părților vătămate și parților civile și în ce mod ar suferi acestea în cazul adoptării acestor propuneri legislative.
Acte antisociale, injuste și supuse arbitrariului
Propunerile de modificare a legilor mai sus menționate aduc atingere statului de drept si supremației Constituției României. Suntem cu toții vulnerabili în fața nedreptății ce se va instaura și legaliza în societatea românească.
Credem că Asociația noastră studențească, prin misiunea ei de educare si cultivare a spiritului civic și juridic, trebuie să tragă un semnal de alarmă și să sancționeze astfel de acte antisociale, injuste și supuse arbitrariului.
I. Cu privire la modificarea Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 şi a Legii nr. 317/2004
1. Propunerile legislative ce privesc prelungirea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie la patru ani și a stagiului de practică la doi ani nu sunt fundamentate pe un studiu de impact şi pe o consultare prealabilă cu studenții Facultății de Drept, conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România. Considerăm că măsurile urmăresc îngreunarea admiterii în profesie a tinerilor absolvenți și producerea unei crize de resurse umane în sistemul judiciar. Amintim că în acest moment există un grav deficit de personal în sistemul juridic. Din raportul privind starea justiției realizat de CSM în 2016 aflăm că s-a înregistrat un nivel de activitate de 2.995.276 de dosare, iar la acestea se adaugă volumul total de activitate al parchetelor, de 3.258.290 de lucrări. Toate acestea sunt gestionate de un număr de doar 6979 de magistrați, procurori și judecători!
Inflație artificială în rândurile profesiei de avocat
2. Se creează o inflație artificială în rândurile profesiei de avocat, deoarece tinerii absolvenți ai facultăților de drept sunt descurajați să urmeze calea Institutului Național al Magistraturii, cauza fiind numărul mare și nejustificat de ani de școlarizare. Astfel se vor reorienta către admiterea în profesia de avocat, producându-se un grav și vătămător dezechilibru între profesiile juridice tradiționale, exercitarea profesiilor de avocat, notar sau executor judecătoresc devenind în mod evident mai avantajoase din perspectiva timpului alocat pregătirii în profesie. Din această perspectivă, propunerile legislative spulberă planurile de carieră ale tinerilor juriști care au optat pentru Facultatea de Drept în speranța de a deveni procurori sau judecători.
3. Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiției cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste inițiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege și interpretează eronat motivarea Curții cu consecința unor schimbări radicale și nefaste ale arhitecturii sistemului judiciar.
Iniţiativele legislative ale Camerei Deputaţilor vor influenţa negativ cariera şi activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor
4. Iniţiativele legislative ale Camerei Deputaţilor vor influenţa negativ cariera şi activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor şi vor produce dezechilibre în funcţionarea instanţelor şi parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este nejustificată şi nesusţinută de măsuri privind resursa umană. Astfel, se poate constata că nu există alte categorii profesionale care să aibă un organ de anchetă specializat dedicat. Prin înfiinţarea acestei direcţii se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracţional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraţilor în mod diferit în cazul încălcării legislaţiei penale. Astfel, această impresie se va răsfrânge implicit și asupra tinerilor juriști, absolvenți ai facultăților de drept, care pot suferi prejudicii de imagine în viața privată și profesională din cauza unei prezumții false. Reamintim că Direcțiile speciale ar trebui să ancheteze INFRACȚIUNI, nu categorii de persoane.
5. Propunerile legislative formulate de Camera Deputaţilor eludează, în fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraţilor şi al societăţii civile, precum şi întregul proces legislativ de modificare a legilor justiţiei început de Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care nu se respectă standarde de eficienţă şi transparenţă, prin posibilitatea unor dezbateri reale şi constructive. De asemenea, a fost eludată și organizarea unei dezbateri cu cadrele universitare ale facultăților de drept din țară, adevărați cunoscători ai artei dreptului.
II. Cu privire la propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
1. Amendamentul adoptat în Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prin care se prevede faptul că destituirea din funcție a persoanelor față de care s-a constatat un incident de integritate (incompatibilitate sau conflict de interese) să poată fi realizată numai din funcția ori demnitatea publică în care a existat conflictul de interese sau starea de incompatibilitate (art. 25, alin. 2 din Legea nr. 176/2010) reprezintă un regres inacceptabil în eforturile României de a preveni și combate situațiile de incompatibilitate, conflict de interese și de asigurare a unui climat de transparență și legalitate în exercitarea funcțiilor publice și de demnitate publică.
2. Soluția preconizată de această modificare legislativã va avea ca efect diminuarea până la eliminare a sancțiunilor care decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților. Funcționarul sau demnitarul va putea ocupa aceeași funcție care a generat incompatibilitatea ori conflictul de interese, precum și orice altã funcție, acest lucru fiind posibil prin încetarea interdicțiilor, fiind încălcat astfel principiul neretroactivității deciziilor Curții Constituționale și a legii civile.
3. Se instituie posibilitatea de rotire în funcțiile publice a persoanelor care au încãlcat regimul juridic al incompatibilitãților sau al conflictului de interese, contrar dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr. 418/2014.
III. Cu privire la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală
1. Directiva (UE) 2016/343 este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție sau cu asigurarea participării părții la procesul penal.
2. Dreptul penal, ca ramură principală de drept, are ca scop incriminarea oricărei fapte care constituie pericol social și constituie un mijloc de luptă împotriva acelei fapte, dar mai ales o măsură corespunzătoare pentru ocrotirea societății. Ocrotirea are ca obiect relațiile sociale a căror existență (adică normală formare, desfășurare și dezvoltare) nu este posibilă și nu poate fi asigurată decât prin incriminarea și sancționarea faptei care prezintă pericol social. De aceea, considerăm importantă protecția actuală oferită de legea penală persoanelor vătămate și interesului public.
3. Modificarea art. 83 din C. proc. pen. dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor și va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a asigura dreptul la apărare al persoanei cercetate. A fost adus argumentul procedurii speciale în care martorul va rămâne în anonimitate, însă aplicarea acestuia în fiecare caz va îngreuna semnificativ actul de justiție.
4. Modificarea art. 273 C. proc. pen. dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio implicație de tragere la răspundere penală.
5. Introducerea art. 542 alin. 11 C. proc.pen. reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege.
[citeste si]
6. Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără niciun argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător, menite a fi utilizate în scopul aflării adevărului și de tragere la răspundere penală a persoanei care a săvârșit infracțiunea. Astfel, într-o percheziție informatică privind o infracțiune cu un grad de pericol mai scăzut s-ar putea descoperi înregistrări care atestă săvârșirea unei infracțiuni mai grave (pornografie infantilă, spre exemplu) – în cazul modificării, dacă anchetatorii ar găsi așa ceva ar fi nevoiți să înapoieze respectivele inregistrări făptuitorului, fără să poată lua nicio măsură – o situație profund aberantă.
7. Prin noile modificări se goloesc de conținut multe infracțiuni care sunt de competența materială a Direcției Naționale Anticorupție sau a Direcție de Investigare a Infracținilor de Criminalitate Organizată și Terorism, urmărindu-se în final destructurarea și diminuarea altor competențe ale celor două parchete specializate, parhete care, de-a lungul timpului, au vegheat exemplar la apărarea interesului general al societății, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenești.
IV. Cu privire la modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
1. Modificarea art. 12, alin. (1) presupune eliminarea sintagmei „sau pentru altul“ în ceea ce priveşte infracțiunile de corupție prevăzută de articol, dar şi precizarea expresă că foloasele trebuie să fie „materiale“. Astfel se restrânge gradul de incriminare prevăzut de text, dezincriminându-se parțial fapte precum efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, precum și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii“, ori pericolul social este realizat indiferent dacă folosul este pentru sine sau pentru altul.
2. Orice modificare a Legii nr. 78/2000 presupune automat intervenția aplicării principiului ”legii penale mai favorabile” iar toate dosarele penale în fază de urmărire penală, având ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 12, vor fi clasate iar pentru dosarele penale aflate în judecată se va obține achitare. Astfel, sunt eliberați de tragerea la răspundere penală o serie de persoane care au săvârșit acele infracțiuni de corupție, încălcându-se în mod evident Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004.
Atragem atenția și că aceste modificări ne mută de pe calea europeană pe care ne aflam până acum și ne aruncă pe o pantă profund descendentă în materia funcționării justiției, a statului de drept și a încrederii în democrație.
De asemenea, modul în care se realizează procesul legislativ în speță – fără dezbateri, cu ignorarea tuturor părților interesate și competente care critică aceste propuneri, cu încălcarea regulamentelor parlamentare și cu opoziția redusă la tăcere prin mijloace demne de perioada ante-decembristă reprezintă un precedent legislativ dezastruos care slăbește încrederea cetățenilor în Parlament și în statul de drept.
În speranța că aceste inițiative legislative vor fi respinse urgent, evocăm cuvintele jurisconsultului Ulpian, care ne-a transmis principiile fundamentale ale justiției, spunând că "Justiția este voința statornică și continuă de a atribui fiecăruia dreptul său" (Justitia est constans et perpetua voluntas, jus suum cuique tribuere)" - transmite Asociația Studenților în Drept.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
