Legea fugarilor, la decizia CCR, după sesizarea ÎCCJ
Curtea Constituţională a României (CCR) ar urma să discute sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind "Legea fugarilor".
Dezbaterile pe această sesizare au fost amânânate de CCR, pe 21 februarie, pentru 13 martie. ÎCCJ a decis, la finalul anului trecut, în urma convocării Secţiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.
Ce spune Instanța supremă
Printre drepturile încălcate cetăţenilor prin această lege sunt specificate cel la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii", se arăta într-un comunicat al Instanţei supreme, potrivit Agerpres.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 29 noiembrie 2023, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei care prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş se numără printre persoanele condamnate definitiv în România care au reuşit să fugă din ţară pentru a scăpa de închisoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News