Senatul a adoptat legea avertizorilor de integritate, trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. 

Senatul a adoptat, joi, legea privind protecţia avertizorilor în interes public, reexaminată ca urmare a cererii formulate de preşedintele Klaus Iohannis, fiind preluate obiecţiile formulate de şeful statului.

Au fost înregistrate 76 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri.

Legea a fost iniţiată de Guvern, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, a fost verificată de către Curtea Constituţională şi retrimisă Parlamentului la reexaminare ca urmare a cererii preşedintelui.

Actul normativ stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Legea vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Potrivit şefului statului, având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, o transpunere necorespunzătoare a Directivei europene în domeniu implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, a precizat că prin amendamentele admise sunt respectate atât drepturile avertizorilor, cât şi drepturile individuale ale persoanelor. El a menţionat domeniile în care legea avertizorilor nu se aplică: siguranţa naţională, medical, protecţia informaţiilor între avocat şi client.

"Drepturile individuale sunt respectate şi garantate, dar este încurajată posibilitatea românilor de a da informaţii utile pentru identificarea şi descoperirea unor încălcări ale legii", a menţionat Niculescu-Ţâgârlaş.

Plenul Senatului şi-a însuşit, prin vot, raportul Comisiei juridice şi a admis cererea de reexaminare a preşedintelui României, fiind preluate obiecţiile şefului statului.

Potrivit unui amendament al Senatului, raportările anonime trebuie să includă calitatea persoanei care face raportarea.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, scrie Agerpres. 

Biroul permanent al Senatului a fost votat

Senatul a votat, joi, în unanimitate, componenţa Biroului permanent pentru a doua sesiune ordinară a acestui an, fiecare grup parlamentar susţinând aceiaşi senatori ca în sesiunea trecută.

Membrii Biroului permanent au fost aleşi, în afară de preşedintele Senatului (care se alege la începutul legislaturii sau când se schimbă majoritatea parlamentară), prin vot secret electronic.

Senatorii s-au exprimat în favoarea componenţei Biroului permanent anunţată de liderii de grup de la tribuna Senatului cu 107 de voturi "pentru".

Grupul parlamentar al PSD are două funcţii de vicepreşedinte al Senatului - Robert Cazanciuc şi Paul Stănescu, un secretar - Ion Mocioalcă şi doi chestori - Cristina-Mariana Stocheci şi Marius Dunca.

PNL are doi vicepreşedinţi - Alina Gorghiu şi Virgil Guran, un secretar - Eugen Pârvulescu.

Grupului USR PLUS îi revine o funcţie de secretar al Senatului - Narcis Mircescu şi una de chestor - Sergiu Vlad.

Din partea UDMR, Laszlo Attila ocupă una dintre cele patru funcţii de chestor al Senatului.

AUR este reprezentată în Biroul permanent prin secretarul Sorin Lavric.

În conformitate cu prevederile art. 27 din Regulamentul Senatului, repartizarea funcţiilor în Biroul permanent se stabileşte la începutul fiecărei sesiuni ordinare, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, respectând ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de senatori.

De asemenea, grupurile parlamentare au în actuala sesiune aceiaşi lideri de grup: Grupul PSD - Radu Oprea, grupul PNL - Daniel Fenechiu, grupul USR PLUS, Radu Mihai Mihail, grupul AUR - Claudiu Târziu, iar grupul senatorial al UDMR - Lorand Turos, scrie Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News