Legătura dintre Regele Mihai I și ÎPS Pimen a ieșit la iveală după moartea părintelui. Iată momentul rămas în istoria țării.

Detalii neștiute despre Înaltpreasfințitul Pimen au ieșit la iveală după moartea lui, iar puțini oameni știu care a fost legătura lui cu Familia Regală a României și în special cu Regele Mihai I. 

Fără el, Regele nu s-ar fi putut întors în România

Ei bine, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a fost gazda Regelui Mihai la prima sa vizită în țară după momentul 25 decembrie 1990, atunci când acesta a fost fugărit pe autostradă, iar fără invitația oficială a părintelui, Regele Mihai nu ar fi putut intra în România după cei 45 de ani de la abdicare. De aceea, în anul 1992, de Învierea Dom­nului, prima vizită a Regelui Mihai în România a devenit una istorică și peste un milion de oameni l-au aclamat atunci pe străzile din București.

Citește și: Nicolae, nepotul Regelui Mihai, RECUNOSCĂTOR lui ÎPS Pimen. "Îi datorez ASTA"

Cel mai emoționant moment

În Sâmbăta Mare, Regele Mihai și Regina Ana, însoțiți de Nicolae, au fost așteptați de ÎPS Pimen pe aeroportul din Salcea de unde s-au îndreptat spre Putna, acolo unde starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.

Atunci s-a ținut o slujbă la mormântul lui Ștefan cel Mare, iar, a doua zi, peste zece mii de oameni, veniți din toată țara, au participat la slujba Învierii, unde s-a cântat „Hristos a Înviat" și Imnul Regal. Unul dintre cele mai emoționante a fost acela în care toată lumea a scandat "Trăiască Regele!" și „Monarhia salvează România".

Iată cum povestea ÎPS Pimen momentul cu Regele Mihai

„Regele Mihai a venit la Mănăs­tirea Putna să se închine la mor­­mântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și să participe la slujba de Sfintele Paști. Încer­case de două ori să vină în țară și nu i s-a aprobat, așa cum știm cu toții. Orice bun creștin are o mare dorință de a se închina la Sfântul Mormânt al Mântuitoru­lui nostru Iisus Hristos, la Ie­­ru­­­­salim. Orice bun român are dorința de a se închina la mor­mân­tul lui Ștefan cel Mare, nu­­mit de Mihai Eminescu alta­rul conștiinței noastre nați­o­­­nale, iar Mănăs­tirea Putna, Ierusalimul neamului nostru românesc. Dorința Majestății Sale a fost firească și legitimă, ca fiu și suveran al ţării prin ungere.

Primii pași după un lung surghiun i-a făcut așadar la Put­na. Nu avem viitor dacă nu ne respec­tăm trecutul, a spus Ma­jestatea Sa în cuvântul ținut în Parlamen­tul României cu ani în urmă. Putna ne amintește cel mai mult de trecutul nostru ro­mâ­­nesc, de istoria neamului nos­tru. L-am întrebat atunci cum a putut rezista atâția ani în sur­ghiun. Mi-a răspuns: cu ru­­gă­­ciu­­ne, credință și nădejde în Dumnezeu. Am constatat la Ma­jestatea Sa o judecată pă­trun­­­zătoare în Duhul adevă­ru­lui privind istoria nea­mu­lui nos­tru românesc. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în Împă­răția cerurilor întru bucuria mântuirii!", povestea ÎPS Pimen despre acel moment în ziarul Lumina al Patriarhiei Române.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News