Dr. Mariana Mărdărescu de la Institutul „Matei Balș” a explicat dacă există vreo diferență între infecția cu HIV și boala SIDA.

Întrebată despre diferența dintre infecția cu HIV și despre boala SIDA, medicul Institutului „Matei Balș” din Capitală, dr. Mariana Mărdărescu, a explicat: „Da, este o diferență categorică. În momentul în care oricare persoană este «infectată», trece printr-o perioadă în care trebuie să se gândească că a existat un factor de risc, să ajungă către actul medical, iar în actul medical să se constate că, din punct de vedere biologic, este relativ echilibrat și nu sunt asociate”.

O asemănarea cu pandemia Covid-19

„De fapt, într-un anume sens seamănă cu ce se întâmplă în momentul de față cu pandemia de coronavirus. Discutăm de persoane cu așa-zisele comorbidități sau boli asociate. Ca urmare, trebuie gândit foarte bine, pentru că în momentul în care există noțiunea de factor de risc, persoana respectivă trebuie să fie testată. Testarea presupune intrarea rapidă într-un act medical și în tratament specific antiretroviral”, a continuat medicul.

„De altfel, în lume în momentul de față, ne referim strict la Europa, se vorbește de inițierea imediată a tratamentului antiretroviral. Cu alte cuvinte, noțiunea de risc, de persoană care este infectată, se referă la o simptomatologie minimă care dă de gândit doar celui căruia te adresezi efectiv, medicului avizat legat de fenomenul HIV/SIDA”, a mai clarificat dr. Mărdărescu.

În comunitatea europeană, nord-americană sau australiană, SIDA apare rar după infecția cu HIV datorită tratării rapide

„În momentul în care discutăm de SIDA din punct de vedere al clasificărilor internaționale, deja depășim un anumit tip de codaj. Apare o prăbușire din punct de vedere imunologic și, în același timp, se asociază o grămadă de boli care sunt caracteristice infecției HIV. Ca urmare, discutăm de infecție HIV și de SIDA deși, în momentul de față, internațional se vorbește doar de infecția HIV.

Doar în anumite situații se vorbește de stadiul SIDA pentru că, în general, în comunitatea europeană, pe continentul nord-american, în Australia, în momentul în care o persoană este testată și i se administrează rapid tratamentul antiretroviral, ne gândim că această persoană va trăi foarte mulți ani, practic o viață normală ca a unei persoane normale. E o limită de vârstă care depășește 60-70 de ani, fără să apară ceea ce înseamnă bolile asociate și prăbușirea din punct de vedere imunologic”, a conchis ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News