"În marile orașe, senzația de disconfort e accentuată. Sunt betoane, asfalt, poluarea de la mașini. Aparatele de aer condiționat (deși nu ne dăm seama) aruncă în atmosferă cantități mari de energie.

Nu se discută despre mijloacele de apărare, de protecție pasivă: copertine, perdele verzi (n.r., forestiere) ar fi ideale", subliniază Val Vâlcu.

Diferențe între temperatura preconizată și temperatura resimțită

"Se simt, la nivelul microclimatului, diferențe între o zonă împădurită (parcul) și o parcare a supermarketului, chiar dacă locurile se află la câțiva metri distanță?", a întrebat Val Vâlcu.

"Categoric, în orașele mari, resimțim temperaturi mult mai ridicate", răspunde Florinela Georgescu, director executiv al ANM.

"De altfel, și pe produsul nostru, care se află pe site-ul meteoromania.ro, putem vedea diferențe importante de temperatură în zilele călduroase între temperatura măsurată la stația meteo și temperatura resimțită.

Temperatura resimțită ține cont de umezeala din aer, de vânt, eventual de componenta de radiație solară, deci toți acei factori suplimentari care modifică valoarea temperaturii măsurate la stație. Și, sigur că este normal, ne-am obișnuit deja cu ideea că în orașe temperatura este mai ridicată, dar și aici sunt foarte multe nuanțe", mai subliniază Florinela Georgescu.

Legătura dintre betoane, fântâni arteziene și caniculă

"Temperatura este mai ridicată în zone cu mult beton, mai ridicată în zonele însorite, categoric, și, din contră, putem simți mai multă răcoare în zonele umbrite, în zonele ventilate.

Apropo de fântânile arteziene, este o discuție aici pentru că, în preajma lor, ne răcorim, simțim acea briză umedă și răcoroasă dinspre fântână. Pe de altă parte, o astfel de fântână nu face decât să încarce aerul suplimentar cu umezeală, proces care contribuie la creșterea temperaturii resimțite.

Iar discuția, apropo de cât de poluat este aerul pe care îl respirăm, cu siguranță o putem oricând purta. Aici sunt nuanțe în funcție de cât de poluat este un oraș sau altul.

Însă trebuie să știm că, atunci când temperaturile foarte ridicate se asociază cu lipsa precipitațiilor, acesta este semnalul că și presiunea este una ridicată. Și atunci, mișcarea aerului este una descendentă, care favorizează menținerea poluantului în straturile cele mai joase ale aerului, acolo unde respirăm.

Respirăm tot acel poluant, care în plus poate avea și un efect de gaz de seră, deci să contribuie la menținerea temperaturilor sau să accentueze creșterea temperaturilor în acest strat jos în care respirăm", spune Florinela Georgescu, director executiv al ANM.

Vezi continuarea aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News