Dependența de gazul rusesc ar fi putut fi stopată din timp, dacă Europa și-ar fi învățat lecția după ”Marele îngheț” din 2009. 

O spune expertul american în securitate energetică Vincent Campos, pentru Gândul, într-un interviu în care semnalizează că dacă măsurile din proiectul REPowerEU ar fi fost decise cu mulți ani în urmă, statele europene nu ar mai fi ajuns în capcana energetică a lui Vladimir Putin. 

În opinia acestuia, acum, principalul obiectiv al guvernelor europene, unul vital, ar trebui să fie menținerea nivelului de trai al cetățenilor. 

Expertul în securitate militară și unul dintre cei care au deschis drumul României spre aderarea la NATO amintește de semnalul clar dat de Rusia în 2014 că nu poate fi un partener de încredere al Occidentului și subliniază că războiul de acum din Ucraina este o brutală dovadă ca intențiilor expansioniste ale Rusiei.

Vincent Campos crede că viitorul securității energetice a Europei trebuie să cuprindă toate tipurile de energie – regenerabilă, nucleară, cu gaz natural lichefiat, cu gaze naturale, iar România să devină un contributor semnificativ în regiune prin exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.

”A existat o mare varietate de decizii îndoielnice și politici inconsecvente din partea mai multor guverne și companii europene. UE are o cerere uriașă de gaze. Rusia a părut pentru mult timp un furnizor convenabil. În viziunea Rusiei – și vorbesc acum în principal despre viziunea lui Vladimir Putin -, Europa a fost o țintă privilegiată, o regiune ideală de exploatat, sub pretextul cooperării energetice. Nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni faptul că, prin contractele sale energetice cu state europene, Putin a căutat nu doar profituri bănești, cât mai ales influență politică.

Treptat, dependența Uniunii Europene față de gazul din Rusia a devenit o vulnerabilitate de securitate energetică pentru întreaga Europă.

”Efectele acelui episod jalnic n-au fost uitate niciodată”

Liderii-cheie influenți din Uniunea Europeană nu au reușit să facă un efort onest pentru a diversifica portofoliul energetic al Europei. Să ne aducem aminte de episodul „Marele îngheț al anului 2009”. Cetățenii europeni au suferit teribil de pe urma faptului că, atunci, Rusia a oprit tranzitul de gaze prin Ucraina.

Acel episod rămâne gravat în memoria socială a Europei. El servește ca o reamintire clară a modului în care dependența de gazul rusesc a dus la mizerie prelungită pentru milioane de europeni, în timpul uneia dintre cele mai friguroase ierni din istoria recentă. Efectele negative ale acelui episod jalnic nu au fost uitate niciodată” a spus expertul, întrebat de ce a căzut Occidentul în capcana crizei energetice și de ce a ajuns la mâna rușilor în ceea ce privește aprovizionarea cu hidrocarburi. 

De asemenea, el mai afirmă și că în 2014 ar fi trebuit să existe un semnal clar pentru Europa și pentru lume: ”Invazia Rusiei în Ucraina din 2014 și anexarea ilegală a Crimeii ar fi trebuit să constituie un semnal clar că Rusia nu poate fi un partener de încredere al Occidentului. Astăzi, vedem cea mai recentă manifestare a intențiilor expansioniste ale Rusiei, urmărind războiul său brutal împotriva Ucrainei.”

În România, Vincent Campos a avut mandatul de a crea cadrul inițial pentru aderarea României la NATO. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News