Este de notorietate faptul că anul trecut, în luna mai, Parlamentul European a votat cu majoritate covârşitoare decizia de a iniţia pe lângă Comisia Europeană directiva de interzicere a mineritului pe bază de cianuri. Decizia a luat fiinţă la iniţiativa lui Áder János şi Tőkés László, însă, nefiind obligată prin lege, Comisia nu a ţinut cont de ea, afirmă europarlamentarul UDMR într-un comunicat.

Drept urmare, Tőkés László a considerat oportun să se întrevadă cu Janez Potočnik, comisarul european de mediu, cu atât mai mult cu cât România este interesată direct de problemă, având în vedere intenţia de exploatare minieră de la Roşia Montană – proiect în jurul căruia, în ultima perioadă, s-au intensificat luptele de interese, în vederea obţinerii autorizaţiei de exploatare.

Întâlnire a avut loc marţi, 25 octombrie, iar Tőkés László a argumentat necesitatea interzicerii, la nivel european, a folosirii cianurii în minerit, prin evocarea unor catastrofe naturale care au marcat continentul, cum ar fi explozia centralei atomice de la Cernobîl, poluarea cu cianură a râului Tisa sau deversările de mâl roşu din Kolontar, Ungaria. Mai mult, europarlamentarul a făcut apel la comisarul european să ia exemplul Germaniei, care în urma dezastrului atomic din Japonia, a decis să îşi închidă toate centralele nucleare.

Prezent şi el la întâlnire, şeful de cabinet a lui Tőkés László, Szilágyi Zsolt a amintit că în Ungaria, Cehia şi Germania tehnologiile de minerit care folosesc cianura sunt interzise. Szilágyi apreciază faptul că, după catastrofa de la Baia Mare, Comisia Europeană a înăsprit directivele privind mineritul în Europa, cu toate acestea, dimensiunile investiţiei care se doreşte a fi derulată la Roşia Montană, precum şi frecvenţa cutremurelor din România sunt motive de îngrijorare şi precauţie.

Janez Potočnik a dorit să asigure ONG-urile şi cetăţenii dedicaţi interesului comun de simpatia sa necondiţionată, cu toate acestea, a declarat, cu cel mai mare regret, că CE nu poate şi nici nu are dreptul să interzică, per ansamblu, mineritul pe bază de cianuri, având în vedere, pe de o parte, interesele ţărilor membre şi, pe de altă parte, principiul competenţelor fiecărui stat membru. Ceea ce poate face Comisia – şi acest lucru se întâmplă, pas cu pas – este crearea unui cadru juridic pentru mineritul din Europa, care să transforme această activitatea într-una cât se poate de sigură, adică să minimalizeze pericolele exploatării şi riscul catastrofelor.

Drept concluzie, Tőkés László l-a întrebat pe comisarul european că, în condiţiile date, ce mesaj poate transmite acasă opiniei publice, care îşi face griji în privinţa proiectului de la Roşia Montană. Replica lui Potočnik poate fi rezumată astfel:

•Nimeni nu poate aştepta o decizie sau o implicare a Comisiei Europene în acest caz. Soarte Roşiei Montane se va decide acasă – în România – şi va fi, exclusiv, responsabilitatea autorităţilor de aici.

•Competenţele UE se referă doar la reglementările legislative de nivel european – însă implementarea lor ţine, tot, de fiecare stat membru.

• Un lucru este cert – a spus, în încheiere, comisarul – că autorităţile competente ale CE vor veghea la respectarea directivelor europene.

Pe lângă problema investiţiei de la Roşia Montană, Janez Potočnik a atras atenţia asupra faptului că ţările membre ale Uniunii Europene ar trebui să direcţioneze eforturi mai mari spre reciclarea deşeurilor – obţinute din minerit sau în urma proceselor tehnologice – care conţin metale uşoare. Din 40 de telefoane mobile aruncate s-ar putea recupera un gram de aur, a exemplificat comisarul, se mai arată în comunicatul primit la redacție.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News