Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează, joi, 24 octombrie, orele 17.00, la Jockey Club Român din Bucureşti (str. Episcopiei, nr. 9), volumul Viitorul libertăţii. Publicistică din ţară şi din exil (1944-1963) de Mihail Fărcăşanu, o selecţie de articole publicate de autor în decursul a aproape 20 de ani.

Volumul Viitorul libertăţii. Publicistică din ţară şi din exil (1944-1963) reprezintă un preţios document de epocă şi un instrument util pentru înţelegerea fenomenului exilului românesc din perioada comunistă, cu speranţă şi deznădejde, intrigi şi solidaritate.

Colecţia de texte publicistice, documente, interviuri şi scrisori semnate de Mihail Fărcăşanu este rezultatul eforturilor nepoatei acestuia, Pia Bader Fărcăşanu, în demersul său de a aduce mai aproape de publicul românesc figura fostului lider al tineretului liberal din anii 1940. Prima parte a lucrării cuprinde articole publicate în ţară, în ziarul oficial al Partidului Naţional Liberal, Viitorul, pe care îl conducea Mihail Fărcăşanu, începând din anul 1944 şi până la momentul interzicerii lui de către regimul comunist. Acestea constituie tabloul evenimentelor care au alcătuit procesul de instaurare a celei mai cumplite dictaturi cunoscute de România. Cea de-a doua parte reuneşte articolele în care Mihai Fărcăşanu pledează fervent pentru cauza României în străinătate. Acesta critică cu indignare evoluţia evenimentelor din ţară, sovietizarea şi tentativele de rusificare, regimul inuman la care era supusă societatea românească şi „abandonarea” ţărilor subjugate de Uniunea Sovietică de către occidentali.

În cadrul evenimentului moderat de Andrei Muraru, Preşedintele executiv al IICCMER, vor lua cuvântul Pia Bader Fărcăşanu, Cristian David, Emil Hurezeanu şi Dinu Zamfirescu.

Volumul Viitorul libertăţii. Publicistică din ţară şi din exil (1944-1963) poate fi achiziţionat de la Jockey Club Român, în ziua lansării, sau prin comandă online la adresa: http://www.polirom.ro/catalog/carte/viitorul-libertatii-publicistica-din-tara-si-din-exil-1944-1963-5008/

Despre Mihail Fărcăşanu

Mihail Fărcăşanu s-a născut la 10 noiembrie 1907, la Bucureşti, fiind descendent al unei vechi familii boiereşti din Oltenia, cu tradiţii intelectuale şi naţional-liberale. Absolvă Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea, iar în 1931 devine licenţiat al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Între 1933 şi 1937, îşi completează studiile la Londra, la London School of Economics, cu profesorul Harold Joseph Laski, şi la Berlin, la Universitatea Friederich-Wilhelm (azi Universitatea Humboldt), elaborându-şi teza de doctorat în ştiinţe juridice şi social politice sub conducerea celebrului profesor de drept Carl Schimtt.

În anul 1938, se căsătoreşte cu Pia Pillat, fiica poetului Ion Pillat şi a pictoriţei Maria Pillat-Brateş.

Membru al Partidului Naţional-Liberal din 1934, Mihail Fărcăşanu activează în organizaţia de Tineret a PNL şi ca redactor la ziarele liberale Românul şi Viitorul, iar din septembrie 1940, este numit Preşedinte al Tineretului Naţional-Liberal de către Dinu Brătianu, fiind reales în această funcţie în septembrie 1944.

La începutul lui noiembrie 1946, reuşeşte să fugă din ţară, împreună cu soţia sa şi cu prietenul său, Vintilă Brătianu, la bordul unui vechi avion militar.

La 8 martie 1948, semnează, împreună cu alţi politicieni din exil, declaraţia comună a reprezentanţilor partidelor democratice române, în care abdicarea Regelui Mihai este considerată nulă şi neavenită. În exil, face parte din mai multe organizaţii ale românilor, precum Comitetul Naţional Român, Asociaţia Românilor Liberi, Liga Românilor Liberi, iar între 1950 şi 1953 deţine funcţia de director al Departamentului Românesc la Radio Europa Liberă. La mijlocul anilor 1960, din cauza dificultăţilor cu care se confruntă Liga Românilor Liberi, al cărei preşedinte devenise între timp, incapabil de compromisuri, Mihail Fărcăşanu se retrage definitiv din activitatea politică şi publicistică.

Se stinge din viaţă la 14 iulie 1987, în locuinţa sa din Washington, fiind înmormântat la cimitirul Rock Creek din Washington.

Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale și muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă. Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi: șantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat – fost penitenciar pentru deţinuţi politici; singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca - cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului; primul master academic dedicat studiului istoriei comunismului; arhiva exilului românesc; proiecte mediatice de filme documentare. IICCMER a devenit în timp un centru prestigios de cercetare la nivel european, prin intermediul căruia România își explorează, conștientizează și asumă trecutul comunist, își clarifică rolul în istoria europeană a secolului XX și promovează valorile democraţiei în societatea modernă.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News