Data actualizării: 22.02.2019 10:57
Data publicării: 22.02.2019 09:09

Kovesi, procuror european. Coita: Jocul, departe de a se fi terminat!

Politologul Alex Coita a explicat care este mecanismul de selecție în cazul procurorului europen și a lansat o ipoteză legată de situația Laurei Codruța Kovesi.

"Ideal ar fi să trecem de nivelul școlăresc în înțelegerea afacerilor europene, și tocmai de aceea am încercat în ultimele zile, să aduc profunzime unor analize 2D, cu ajutorul unor informații, extrapolări și „educated guesses." Îmi dau seama, însă, că astfel de demersuri riscă să cadă în extrema cealaltă, cea a teoriilor conspirației, în lipsa unor cunoștințe de bază privind mecanismele decizionale europene. Astfel încât revin cu câteva previzări privind modul în care este desemnat Procorurul șef al Parchetului european.

În primul rând, Parchetul în sine și orice măsură legată de acesta sunt decise conform procedurii cooperării consolidate (Art. 86 TFUE), care permite UE să aprofundeze integrarea în anumite domenii chiar și atunci când unele State Membre nu o doresc, permițând unui grup de minim nouă state membre să meargă înainte pe un domeniu. În cazul Parchetului European (European Public Prosecutor's Office - EPPO), procesul de selecție se desfășoară în baza Regulamentului Consiliului 2017/1939 din 12 octombrie 2017. Un număr de 22 de țări participă în acest mecanism (Germania, Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Spania, Slovenia, Olanda și Malta).

Decizia privind desemnarea șefului acestei instituții, funcția la care candidează doamna Koveși, se ia printr-o procedură decizională în care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ponderi egale. Altfel spus, Parlamentul nu poate trece peste Consiliul UE și nici invers. Consiliul UE -- instituția pe care România o prezidează în această perioadă -- este formată din reprezentanții guvernelor Statelor membre care se întrunesc la nivel de miniștri în 10 configurații tematice (externe, muncă, transport, energie etc.).

Vezi și: Calendar Creștin Ortodox. Sărbătoare 22 februarie 2019

Ca să fie mai simplu de înțeles rolul Consiliului UE, putem să-l asemuim cu o cameră legislativă într-un Parlament. De exemplu, în statele federale, Senatul (Camera superioară) este formată din reprezentanții regiunilor, care au rol de codecizie în procesul legislativ. Un exemplu este chiar SUA, unde fiecare stat american are doi senatori. Reuniunile miniștrilor sunt pregătite de ședințele unei entități numite Coreper, care face parte din structurile Consiliului UE și este formată din ambasadorii statelor membre pe lângă UE (Coreper A) și de către adjuncții acestora (Coreper B)", explică Alex Coita.

"Cazul doamnei Kovesi"

"Revenind la cazul doamnei Koveși. Decizia la nivelul Consiliului UE a fost luată în Coreper A, cu votul celor 22 de ambasadori care reprezintă statele membre participante în EPPO. Ei au avut de ales între trei candidați preselectați de o comisie de experți, mecanismul de vot fiind următorul: fiecare ambasador a avut de alocat 6 puncte din care fiecare candidat putea primi maxim 3. Astfel, locul 1 primea 3 puncte, locul 2 două puncte și locul 3 un punct.

Ambasadorii au votat în urma mandatelor primite de la guvernele țărilor pe care le reprezintă (nu uitați că acest Coreper e o structură inter-guvernamentală). În cazul șefului EPPO, votul a rezultat în următoarea ierarhie:

1. Dl. Jean-Francois Bohnert, Franța -- 50 de puncte.
2. (ex aequo) Doamna Laura Codruța Koveși (România) și Domnul Andres Ritter (Germania), fiecare obținând în total 29 de puncte.

De remarcat că totalul punctelor acordate este de doar 108 de puncte, ceea ce înseamnă că 4 ambasadori fie au absentat fie nu și-au exprimat votul. Votul a fost secret. Urmează acum procedura de decizie la nivelul Parlamentului European, procedură contestată pentru că se evită un vot (fie în comisiile de specialitate fie în plen), această decizie urmând să fie luată în cerc restrâns la nivelul coordonatorilor din comisiiile LIBE și CONT, care urmează să andoseze o propunere pe care o transmit apoi Conferinței Președinților (forul de conducere al Parlamentului European)", a scris politologul pe Facebook.

Vezi și: HOROSCOP. Zodiile care vor deveni părinți. Astrolog DCNews: Aspect bun pentru viitoarele mame

"Jocul este departe de a se fi terminat"

"Din momentul în care Parlamentul European se pronunță, există două posibilități:

1. Parlamentul European andosează candidatura domnului Bohnert, caz în care domnia sa devine Procuror șef european.

2. Parlamentul European decide în favoarea doamnei Koveși sau a domnului Ritter, caz în care urmează o negociere între Parlament și Consiliul UE, acesta din urmă fiind reprezentat de ambasadorii următorului Trio de Președinții (Finlanda, Croația și Portugalia). În urma acestor negocieri, statele membre vor VOTA pentru noul procuror-șef, acesta trebuind să întrunească voturile a 12 dintre cele 22 state membre participante în această procedură.

În concluzie, jocul este departe de a se fi terminat, însă votul din Coreper este un semnal puternic privind intenția la nivelul statelor membre. Ecartul dintre doamna Koveși și primul clasat este consistent -- 21 de puncte. Nu este exclusă o nouă răsturnare de situație, dar din acest moment devine clar că o viitoare carieră europeană a doameni Koveși este pusă serios sub semnul întrebării", a spus Alex Coita.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News