Compensarea cu 50 de bani a preţului la carburanţi este o măsură care va funcţiona trei luni, luată astfel încât să nu afecteze bugetul, a declarat, marţi seară, vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR

Kelemen Hunor, lider al UDMR, a argumentat că „au existat mai multe variante”. „Pe masă au fost mai multe analize. În acest moment, atât s-a putut asuma, pentru a nu afecta bugetul şi probabil că vom reveni asupra acestei chestiuni după trei luni de zile. Nu ştiu exact dacă vom suporta mai mult din buget sau nu, în acest moment pe această compensare vom cheltui 200 - 300 de milioane, în funcţie de consumul lunar (...), ceea ce este o sumă foarte mare”, a explicat vicepremierul, citat de Agerpres.

Întrebat de ce nu a putut România să ia alte măsuri, a spus: „Fiindcă nu avem nicio companie de stat în zona petrol - rafinărie şi nu se putea umbla în zona de profit, respectiv să suporte din marja de profit compensarea preţurilor”.

„Aceasta a fost decizia, cu această decizie mergem înainte trei luni, vedem ce vom face. Dar, din păcate, ne aşteaptă o perioadă lungă de timp cu crize multiple - criza energetică, criza alimentară, inflaţie. (...) Din păcate, această criză multiplă şi globală ne va afecta şi nu numai în 2022, dar suntem conştienţi că, prin instrumentele guvernamentale, mai putem atenua câte ceva. (...) Sigur, războiul va amplifica criza”, a mai spus Kelemen Hunor.

De asemenea, a adăugat că a pledat, la un moment dat, pentru înjumătăţirea TVA şi pentru reducerea accizelor. „Eu am spus, la un moment dat, 'haideţi să înjumătăţim TVA şi să reducem accizele cel puţin pentru un an de zile, dar acest lucru ar fi însemnat să nu avem venituri la bugetul de stat şi să nu avem garanţia că preţurile vor scădea cu 2-3 lei pe litru”, a motivat liderul UDMR.

Citește și / Geoană: NATO nu intenţionează să instaleze capabilităţi militare semnificative în Finlanda şi Suedia

NATO nu are în vedere desfăşurarea de întăriri în Suedia şi Finlanda, după ce aceste două state vor deveni membre ale Alianţei, a spus, marți, Mircea Geoană.

„Nu avem în vedere o prezenţă suplimentară în aceste două ţări, ele au forţe naţionale redutabile. Dispun de capacitatea de a se apăra”, a spus Mircea Geoană pentru AFP.

„Dacă Finlanda şi Suedia o doresc, să adere. Este treaba lor”, dar, „în caz de desfăşurare de contingente militare şi de infrastructuri militare acolo, vom fi obligaţi să răspundem în mod simetric şi să creăm aceleaşi ameninţări”, a avertizat Vladimir Putin săptămâna trecută.

„Nu avem intenţia în prezent să avem baze ale NATO în aceste două ţări pentru că sunt ţări cu maturitate militară şi strategică foarte ridicată', a explicat Mircea Geoană.

NATO a lansat marţi procesul de integrare a Suediei şi Finlandei, care trebuie validat de parlamentele celor 30 de state membre. Un mare semn de întrebare rămâne Turcia, care îşi condiţionează sprijinul de modificarea politicilor autorităţilor de la Stockholm şi Helsinki faţă de militanţii kurzi cu care se luptă Ankara. „Avem speranţa că procesul va fi încheiat rapid”, a declarat Mircea Geoană, refuzând să ofere un calendar mai precis, notează Agerpres. „Nu puţine state au demarat deja procedura, cred că ratificarea va urma acelaşi parcurs” şi va fi rapidă, a subliniat el, la unison cu secretarul general Jens Stoltenberg, care a afirmat marţi că mizează „pe aliaţi pentru o ratificare rapidă”. Continuarea, AICI!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News