Jumătate din companiile românești mari, în IMPAS

Acesta a fost realizat luând în calcul circa 640.000 societăţi, dintre care doar 3% au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. 

O analiză de piaţă comandată de CITR şi derulată la nivelul unui eşantion de aproape 100 de antreprenori ale unor companii de impact asupra business-ului românesc, din şapte regiuni ale ţării, arată că 69% dintre managerii acestora pun dificultatea activităţii companiei pe seama conducerii defectuoase, neperformante, mai degrabă decât pe contextul economic (scăderea comenzilor, diminuarea numărului de clienţi, contractarea pieţelor). 

[citeste si]

Conform studiului "Value of Failure", realizat cu ajutorul datelor Eurostat şi finanţat de Comisia Europeană, 92% dintre oamenii de afaceri care au trecut printr-un eşec renunţă la antreprenoriat, deşi, conform experţilor, se află în cel mai propice moment din punct de vedere al experienţei şi au şanse mai mari de reuşită cu un nou business. 

„În aceste condiţii, în care jumătate din companiile româneşti de impact se confruntă cu dificultăţi şi piaţa nu generează atât de mulţi antreprenori pe cât de mulţi eşuează, ne uităm pasiv la o mare pierdere pentru economia noastră. Societatea şi mediul de afaceri nu încurajează antreprenorul care nu a reuşit din prima, deşi eşecul e categoric mai valoros decât pasivitatea”, a declarat Alexandru Tănase, asociat coordonator CITR, potrivit Agerpres. 

Cei mai mulți se tem să mai încerce 

Potrivit unei analize CITR, dublată de experienţa interacţiunii cu peste 850 de manageri, una dintre principalele cauze ale acestui fenomen e că eşecul e încă privit ca o sentinţă pe viaţă în România. Antreprenorul e stigmatizat şi izolat imediat, în detrimentul unei susţineri în vederea redresării. În spaţiul comunitar, însă, e privit ca o resursă uriaşă acel om de afaceri care, după ce a reuşit să depăşească un moment de dificultate, are puterea să pornească de la zero. Asta pentru că dobândeşte un avantaj competitiv odată cu capitalizarea lecţiilor trase din experienţa eşecului. 

„Marea majoritate a celor care constată că nu le-a ieşit din prima din cauza propriilor greşeli se teme să mai mai încerce o dată, în loc să-şi capitalizeze resursa experienţei. E important ca societatea şi mediul de afaceri să sprijine antreprenorii cu experienţă şi să nu se grăbească în a le atribui eticheta eşecului. Din punctul nostru de vedere, dispariţia acestor oameni din business este o pierdere asemănătoare unui exod intelectual. Aceşti manageri au trecut prin transformări uimitoare în urma eşecurilor şi beneficiază de o experienţă bogată, care i-ar ajuta mult în viitor să nu repete greşelile şi să creeze business-uri sustenabile”, a afirmat Alexandru Tănase.