Jocul Chinei din spatele achizițiilor masive de aur
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Simona Duta
WhatsApp
Aur / FOTO: Freepik
Aur / FOTO: Freepik
În zece ani, China a înlocuit un sfert din obligațiunile de trezorerie americane. De ce. 

Acest fenomen ar putea continua, susținând astfel prețul aurului, care strălucește din plin. După ce în luna mai a stabilit un nou record istoric la aproape 2.450 de dolari pe uncie, prețul metalului rege valoarea unciei prețul regelui metalelor a coborât ușor, dar rămâne susținut de diferitele tendințe observate în economia lumii. Este vorba atât de politica monetară din SUA și de deciziile FED privind dobânda de referință, dar și de ritmul global de creștere și de evoluția dolarului.

Când aurul se simte bine 

Într-adevăr, aurul fiind un activ refugiu, el beneficiază, în general, de arbitraje favorabile când randamentul real al obligațiunilor de stat americane pe 10 ani scade. Și întrucât aurul este denominat în dolari, o depreciere a dolarului face ca metalul galben să fie mai ieftin pentru cumpărătorii cu alte valute. În sfârșit, aurul continuă să beneficieze de tensiunile geopolitice, de la incertitudinea privind alegerile prezidențiale americane din noiembrie și tensiunile dintre China și Occident (război comercial, Taiwan), la războaiele din Orientul Mijlociu și din Ucraina...

Ce face China

China, marele rival economic și geopolitic al Statelor Unite, își continuă dedolarizarea. Potrivit Trezoreriei Statelor Unite, la sfârșitul lunii martie, China deținea doar 767 de miliarde de dolari în obligațiuni de trezorerie americane, cu 100 de miliarde de dolari mai puțin decât cu un an mai devreme și cu 400 de miliarde de dolari mai puțin decât acum 10 ani. Totodată, activele în aur ale PBoC (Banca Centrală a Chinei) au ajuns la 160 de miliarde de dolari, o sumă în creștere cu 30 de miliarde în decurs de un an și cu 110 miliarde în 10 ani. China a înlocuit aproximativ un sfert din obligațiunile de trezorerie americane vândute în 10 ani cu aur, susține Comptoir National de l’Or.

O goană nebună

Pe lângă PBoC, alte bănci centrale din lumea emergentă continuă să cumpere aur. În aprilie, Turcia (+8 tone), Kazahstan (+6 tone), India (+6 tone), Polonia (+5 tone), Singapore (+4 tone), Rusia (+3 tone) și Republica Cehă (+ 6 tone) și-au crescut rezervele. Cu toate acestea, recordurile stabilite de prețul aurului par acum să influențeze cererea, astfel că unele bănci au profitat, chiar de noul context și au vândut (cum ar fi cea din Filipine), chiar dacă cam devreme pentru a ști dacă este vorba despre un fenomen punctual sau unul de durată. 

Previziuni optimiste 

Băncile centrale au făcut achiziții record de aur în primul trimestru, la 290 de tone. Și vor continua să cumpere, ceea ce a determinat UBS să revizuiască în sus estimările sale de preț, până la 2.600 de dolari/uncie, la sfârșitul lunii decembrie 2024. La fel, Goldman Sachs, care indică și o cerere puternică de aur în Asia, și-a majorat ținta la 2.700 de dolari/uncie. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel