Iulia Motoc, judecător CEDO, a atras atenția după decizia CCR în cazul Renate Weber. 

Iulia Motoc, judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), atrage atenția după decizia Curții Constituționale a României (CCR) în cazul Renate Weber. Iulia Motoc, astăzi judecător CEDO, amintește că a fost singura care în 2012 a avut o opinie separată într-o speță similară. 

”Când o opinie cândva minoritară devine cea majoritară. Am fost singurul judecător al CCR care în 2012 am formulat o opinie invocând principiul stabilității acestei instituții fundamentale pentru statul de drept. În 2012, au fost circumstanțe dificile pentru Curtea Constituțională și îmi amintesc că decizia a fost adoptată spre dimineață după un șir lung de decizii foarte dificile” a scris Iulia Motoc pe Facebook despre decizia CCR care a stabilit că a fost neconstituțională revocarea Avocatului Poporului, Renate Weber. 

”Opiniile minoritare, progresiste”

Față de ce s-a întâmplat în 2012, întrebată, în comentarii, dacă a fost prost redactată sesizarea atunci, Iulia Motoc a răspuns: ”Nu a fost prost redactată. A fost prea mult de decis pentru CCR într-o zi, am stat până târziu noaptea cu multe decizii și mai mult decât orice în România nu era suficient de cunoscută instituția și esența ei, pentru că puțini deținători ai acestui titlu i-au dat substanță. Ca dovadă instituția este unicele instituții naționale din UE care nu are acreditare ca instituție națională.” De asemenea, ea a subliniat că ”de exemplu, la CEDO, deseori opiniile minoritare au fost progresiste și au devenit cu evoluția dreptului majoritare.”

În 2012, Comisia de la Veneția a criticat procedura de revocare a lui Gheorghe Iancu din poziția de Avocat al Poporului, dar CCR a decis că demiterea acestuia a fost constituțională. 

CCR, decizie în unanimitate

PSD a sesizat CCR cu privire la revocarea lui Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului. Decizia CCR a fost luată în unanimitate. 

”În ședința din data de 29 iunie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și din Camera Deputaților și a constatat că este neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului.

Curtea a reținut că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să determine cu certitudine cazurile în care intervine această sancțiune, să stabilească procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea și să prevadă dreptul la recurs în faţa unei instanțe independente şi imparţiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, în condițiile art.21 din Constituție referitor la liberul acces la justiție.

Or, întemeindu-se pe dispoziții legale care nu asigură garanțiile de independență ale Avocatului Poporului în raport cu alte autorități publice, dispoziții cărora Parlamentul le-a atribuit o altă interpretare decât cea care rezultă din conținutul lor normativ, Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) și (5) care consacră principiul statului de drept și principiul legalităţii şi al supremaţiei Legii fundamentale, precum și dispozițiile art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Curtea a constatat că, întrucât actul de revocare este neconstituțional, acesta încetează să mai producă efecte juridice. Prin urmare, în temeiul art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale, Curtea menționează că, de la data publicării deciziei sale în Monitorul Oficial al României, doamna Renate Weber își reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019” arată decizia CCR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News