Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Isărescu, refuz pentru Zamfir. Vasilescu, răspunsuri explozive
Adrian Vasilescu a explicat, pentu DC News, de ce crede că Mugur Isărescu nu avea de ce să meargă în fața Comisiei Economice și a dat răspunsul în cazul celei mai grave acuzații care i s-a adus Băncii Naționale.
Adrian Vasilescu a declarat, marți, pentru DC News, că guvernatorul BNR nu avea niciun motiv să meargă la Comisia Economică a Senatului atât timp cât acea comisie nu are în sfera ei de activitate nici Banca Națională, nici sistemul bancar.
"În legătură cu decizia guvernatorului Băncii Naționale de a nu fi astăzi în Parlament la invitația președintelui Comisiei Economice, nu pot să spun decât un punct de vedere personal și m-aș opri la un singur aspect. Guvernatorul a fost convocat în Parlament, nu de Parlament, este o nuanță care cred că este foarte importantă. A fost convocat în Parlament de președintele Comisiei Economice, o comisie care nu are în sfera ei de activitate nici Banca Națională, nici sistemul bancar. În această situație, cred că era firesc să considere că nu are de ce fi prezent. E un punct de vedere", a declarat Adrian Vasilescu.
Citește și: Suciu îl acuză pe Zamfir de fake news. "Petarde fumigene, nu-i suntem subordonați"
Răspunsul la acuzele comisiei
Adrian Vasilescu a răspuns acuzațiilor confrm cărora BNR nu a intervenit în interesul cetățenilor. Consilierul BNR a explicat și ce s-a întâmplat cu adevărat între bănci, în ce a constat "înțelegerea" dintre ele, așa cum a fost expusă în spațiul public.
"Vă dau un răspuns legat de ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă Banca Națională. Sunt două legi importante, legea 213/2004 și OUG numărul 99/2006 care specifică obiectivele, atribuțiile Băncii Naționale și obiectivele, atribuțiile sistemului bancar. Banca Națională are printre responsabilități, printre cele legale, supravegherea prudențială a sistemului bancar. Și aș vrea să mă refer la două articole, la Ordonanța 99/2006 care este, într-un fel, legea băncilor comerciale, a insituțiilor de credit. Există în această ordonanță un articol care spune că instituțiile de credit trebuie să își organizeze activitatea în conformitate cu regulile practicei și prudenței bancare și să asigure sănătatea sistemului bancar. Ei bine, când o bancă să împrumută cu dobândă mai mare decât putea să obțină de la Banca Națională, aceast gen de a rezolva un lucru nu se încadrează în sfera prudenței. Ce cifre luăm în discuție când vorbim despre prudență? Banca Națională are între instrumentele sale dobânda de politică monetară, dobânda cheie. În momentul de față, această dobândă este de 2,5. Această dobândă de 2,5 se încadrează într-un coridor al dobânzilor, care are o maximă și o minimă, maxima deasupra dobânzii de 2,5, legea prevede creșere cu un punct procentual peste dobânda efectivă, adică cea de 2,5, aldică ajunge la 3,5. Asta în teoria sistemului bancar se numește dobânda lomabardă. Este dobânda la care orice bancă, îndeplinid condițiile legale se poate împrumuta la banca națională după ce a încercat orice alte soluții de a-și face rost de bani la sfârșitul zilei, bani cu care să înceapă activitatea cu care să deschidă tranzacțiile a doua zi. Sunt cazuri în care o bancă rămâne la sfârșitul programului fără bani", susține Adrian Vasilescu.
Citește și:Isărescu, refuz invitație în Parlament. Soviani, ipoteză explozivă: Risc pe care nu și-l asumă
"S-a întâmplat chiar ieri"
Consilierul susține că există bănci care au încălcat legea prin optarea de a se împrumuta mai scump de la alte bănci decât de la BNR, cum era normal să se întâmple. "În prima instanță, banca apelează la suratele ei, la celelalte bănci, la un împrumut. Acest împrumut se face în funcție de rata ROBOR-ului, ROBOR-ul fiind dobânda la care băncile se împrumută între ele, dobânda medie. Când o bancă nu vine la Banca Națională să se împrumute la 3,5 pe care o poate face repede și se împrumută la o altă bancă cu mult peste această limită, ce concluzie tragem de aici? S-a întâmplat chiar ieri, o bancă s-a împrumutat peste limita lombardului și, normal, șeful Direcției de supraveghere a intervenit, i-a cerut băncii să intre în legalitate pentru că făcând așa ceva, un funcționar al băncii, sau conducerea băncii, care este executivă, risipește averea acționarilor. Și Banca Națională este obligată să intervină într-o asemenea situație. (...) Deci Banca Națională este oblicată să acționeze, dar asta nu înseamnă că da dacă aduci o bancă în legalitate pentru ea a dus dobânda mai sus decât era normal să o ducă, periclitând fondurile băncii. Au fost mai multe cazuri în care Banca Națională a intervenit prin direcțiile de supraveghere pentru ca băncile respective să fie aduse în limita legii și în limita prudențialității bancare", mai spune consilierul.
Răspunsurile băncilor "au fost hilare"
În momentul în care au fost prinse, băncile au oferit răspunsuri care au făcut ca situația să fie mult mai gravă. "În situația nominalizată de Comisia Economică, de astăzi, dobânzile urcau în cer într-o situație în care acele bănci care se împrumutau între ele foarte sus puteau să vină la Banca Națională să ia la această dobândă lombard, care înseamnă rata dobânzii pentru împrumuturi de urgență și s-a pus întrebarea a fost limpede: De ce au făcut așa ceva? Răspunsurile au fost uneori hilare, unele bănci au zis că nu au avut titluri de stat. Când o bancă nu a avut titluri de stat, nu se poate împrumuta că nu are garanție, dar când au venit trezorieri care au spus că nu au știut că puteau să vină să se împrumute la lombard, deja lucrurile nu mai erau în ordine și normal că Banca Națională a intervenit să le aducă în ordinea firească a lucrurilor. Dar atenție, atunci era vorba despre împrumuturi între bănci și nimic mai mult pentru că dacă astăzi nivelul ROBOR-ului, care este rata de dobândă la care băncile se împrumută între ele și care este stabilită în condiții specificate de lege, atunci nu era lege în privința folosirii ROBOR-ului ca indicator pentru stabilirea costului creditului. Nu era așa ceva, acum este așa ceva. Și anume ordonanța 50 din 2010 stabilește că dobânda la credite înseamnă ROBOR plus marja băncii", mai spune Vasilescu.
De ce nu poate interveni BNR
Consilierul guvernatorului a mai spus că cerința BNR de a interveni în cazul sistemului de reglementare al ratei ROBOR nu poate avea finalitate atât timp cât există o lege.
"Sunt fel de fel de discuții pe piață că Banca Națională intervine, că băncile sunt interesate, ca să încaseze mai mult de la cei care au plătit rate. Mă întorc și spun că această cerință este stabilită în lege și ca să dispară din viața bancară trebuie să fie scoasă din lege. Băncii Naționale i s-a cerut imperativ ca de mâine să schimbe sistemul de reglementare a ratei ROBOR. Păi cum să schimbe Banca Națională de mâine sistemul de reglementare al ratei ROBOR, cât acest sistem este reglementat prin lege?", a conchis Adrian Vasilescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
