Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ironie sau prostie? După scandalul cu șobolanii și căpușele din București, Muzeul Antipa lansează un program despre ”biodiversitatea urbană”
Un program de informare lansat de Muzeul Antipa cheltuie banii unei bănci cu capital francez și urmărește obiective aflate pe agenda comunităților din țările occidentale, într-un oraș asediat de rozătoare și insecte dăunătoare și sufocat de poluarea din trafic sau de fumul gunoaielor arse la periferie.
”Studiul biodiversității urbane este o componentă esențială pentru strategia generală de conservare a naturii. Care sunt speciile de plante și animale care viețuiesc în orașele noastre? Cum aleg ele să trăiască într-un mediu urban? Cum ne influențează viețile? Care e impactul activității umane asupra lor? Cum putem să le protejăm? Sunt doar câteva din întrebările pe care programul de informare și conștientizare despre biodiversitatea urbană, lansat de Muzeul Antipa”, se arată într-un comunicat difuzat miercuri de oficialii muzeului.
„Dezvoltarea unor orașe verzi nu se poate face fără să ținem cont de speciile de animale și plante care viețuiesc alături de noi în orașe, susține în acest comunicat Luis Popa, Director General al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, cercetător științific și doctor în Biologie. Înțelegând de ce unele specii aleg să „se mute la oraș”, am putea înțelege cum activitățile umane influențează mediile naturale”, adaugă directorul muzeului.
Din păcate, în București au ales să se mute specii care nu prea sunt amenințate cu dispariția: șobolanul, țânțarul tigru purtător de virus West Nile și căpușele. Primăria generală le-a creat condiții, amânând până spre toamnă campaniile de ”extincție”. Combaterea țânțarilor s-a făcut cu mare întârziere, deratizarea nici atât, parcurile nu au fost toaletate și igienizate. Dacă Nicușor Dan a oferit insectelor și rozătoarelor casă, primarul Clotilde Armand le-a oferit masă, prin declanșarea crizei gunoaielor din sectorul 1.
Întrebare de 100 de puncte: care e rolul melcilor în ecosistem
Programul va include în lunile următoare acțiuni în mediul online și social media precum: articole ale cercetătorilor Muzeului despre biodiversitatea urbană, conferințe și transmisii live pe pagina de facebook a Muzeului. Publicul interesat se poate documenta despre biodiversitatea urbană, pe subiecte precum legătura dintre porumbei și traficul urban sau care este rolul melcilor într-un ecosistem, anunță conducerea Muzeului.
” Plimbările de weekend pot deveni un prilej de interesante descoperiri. Credem că este important să ne bucurăm mai mult de tot ce oferă biodiversitatea orașelor, dar și să avem grijă, să fim responsabili față de ea. Ultimii doi ani ne-au adus mai multă armonie în relația cu natura”, susține și un reprezentant al băncii care sponsorizează programul, oferind o nouă perspectivă bucureștenilor deranjați când descoperă în parcuri șobolani, țânțari sau căpușe. Ar trebui să se bucure mai mult de biodiversitatea pe care o oferă capitala, de faptul că ultimii ani ne-au adus mai multă armonie în relația cu natura.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
