Iranul și-a mărit stocul de uraniu îmbogățit până la niveluri apropiate de cele pentru armament, potrivit unui raport confidențial publicat luni de către organismul de supraveghere nucleară al ONU, ultima dintre încercările Teheranului de a exercita în mod constant presiuni asupra comunității internaționale.

Iranul încearcă să obțină ridicarea sancțiunilor economice impuse din cauza programului nuclear controversat al țării în schimbul încetinirii programului. Programul se află sub îndrumarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, iar acest lucru probabil nu se va schimba în urma accidentului de elicopter de săptămâna trecută, în care și-au pierdut viața președintele și ministrul de Externe al Iranului.

Raportul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vine, de asemenea, pe fondul unor tensiuni sporite în Orientul Mijlociu în general din cauza războiului actual dintre Israel și Hamas. Israelul și Iranul au efectuat luna trecută, pentru prima dată, lovituri directe pe teritoriul celuilalt.

Raportul, consultat de The Associated Press, arată că Iranul deține în prezent 142,1 kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% - o creștere de 20,6 kilograme de la ultimul raport al organismului de supraveghere al ONU din februarie. Uraniul îmbogățit la o puritate de 60% este la doar un pas scurt, din punct de vedere tehnic, de nivelurile de 90% pentru arme.

Stocul de uraniu îmbogățit al Iranului

Potrivit raportului, stocul total de uraniu îmbogățit al Iranului în momentul de față se ridică la 6201,3 kilograme, ceea ce reprezintă o creștere de 675,8 kilograme de la precedentul raport al AIEA.

Definiția AIEA spune că aproximativ 42 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% este cantitatea la care este teoretic posibilă crearea unei arme atomice - dacă materialul este îmbogățit și mai mult, la 90%.

Iranul a susținut că programul său nuclear are doar scopuri pașnice, dar șeful AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat anterior că Teheranul are suficient uraniu îmbogățit la niveluri apropiate de cele ale armelor pentru a fabrica „mai multe” bombe nucleare dacă ar alege să facă acest lucru. 

Tensiunile dintre Iran și AIEA au crescut din 2018, când președintele de atunci, Donald Trump, a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear încheiat de Teheran cu puterile mondiale. De atunci, Iranul a abandonat toate limitele pe care acordul le impunea programului său și a intensificat rapid îmbogățirea.

În cadrul acordului nuclear inițial, încheiat în 2015, Iranului i s-a permis să îmbogățească uraniu doar până la o puritate de 3,67%, să mențină un stoc de aproximativ 300 de kilograme și să utilizeze doar centrifuge IR-1 foarte simple - mașini care rotesc uraniul gazos la viteză mare în scopul îmbogățirii.

În cadrul acordului din 2015, Teheranul a acceptat să limiteze îmbogățirea uraniului la nivelurile necesare pentru generarea de energie nucleară în schimbul ridicării sancțiunilor economice. La vremea respectivă, inspectorii ONU au fost însărcinați cu monitorizarea programului.

Raportul a mai menționat că Teheranul nu a reconsiderat decizia sa din septembrie 2023 de a interzice inspectorilor AIEA să continue monitorizarea programului nuclear și a adăugat că se așteaptă ca Iranul „să facă acest lucru în contextul consultărilor în curs de desfășurare între agenție și Iran”.

Potrivit raportului, Grossi „regretă profund” decizia Iranului de a interzice accesul inspectorilor, iar o revenire asupra acestei decizii „rămâne esențială pentru a permite agenției să își desfășoare în mod eficient activitățile de verificare în Iran”.

Decesul președintelui iranian Ebrahim Raisi și al ministrului iranian de Externe, Hossein Amirabdollahian, a declanșat o pauză în discuțiile AIEA cu Teheranul privind îmbunătățirea cooperării, se menționează în raport.

Înainte de accidentul de elicopter din data de 19 mai, Iranul acceptase să organizeze negocieri tehnice pe 20 mai, în urma unei vizite a lui Grossi la începutul lunii. Însă aceste întâlniri au eșuat din cauza accidentului. Iranul a trimis apoi o scrisoare la 21 mai, spunând că echipa sa nucleară dorește să continue discuțiile la Teheran „la o dată adecvată care va fi stabilită de comun acord”, se arată în raport.

Ancheta AIEA asupra unor potențiale situri nucleare

De asemenea, se mai menționează că Iranul încă nu a oferit răspunsuri la ancheta de ani de zile a AIEA privind originea și locația actuală a particulelor de uraniu artificiale găsite în două locații pe care Teheranul nu le-a declarat ca potențiale situri nucleare, Varamin și Turquzabad.

Solicitarea AIEA trebuie să fie rezolvată, altfel agenția „nu va putea confirma corectitudinea și caracterul complet al declarațiilor Iranului” în cadrul unui acord de garanții încheiat între Teheran și organismul de supraveghere nucleară, se mai arată în raport.

De asemenea, se mai precizează că nu s-a înregistrat niciun progres până în prezent în ceea ce privește reinstalarea mai multor echipamente de monitorizare, inclusiv a camerelor de luat vederi, îndepărtate în iunie 2022. De atunci, singurele date înregistrate sunt cele ale camerelor de luat vederi ale AIEA instalate la un atelier de centrifugare din orașul Isfahan în mai 2023 - deși Iranul nu a oferit AIEA acces la aceste date.

AIEA a precizat că, la 21 mai, inspectorii AIEA, după o întârziere în aprilie, „au întreținut cu succes camerele de luat vederi de la atelierele din Isfahan, iar datele pe care le-au colectat de la sfârșitul lunii decembrie 2023 au fost plasate sub sigiliile separate ale agenției și ale iranienilor în locațiile respective”, conform abcnews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News