ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților,  a trecut la Domnul, în noaptea de marți spre miercuri, la orele 0:50, la Institutul Național „Matei Balș" unde era internat. 

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile.

A fost de la frate de mănăstire și monah la profesor, pedagog, apoi stareț, paroh, muzeograf, dar și reprezentant al Patriarhiei Române la Ierusalim, exarh, Episcop vicar, apoi Arhiepiscop. După cursurile medii urmate la Liceul din Râmnicu Sărat, între 1948 şi 1951 a studiat la Semi­narul monahal de la mănăstirea Neamţ, fiind în acea perioadă frate de mănăstire. În data de 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, pri­mind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon.

În anul şco­lar 1951-1952, a fost numit profesor pen­tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs­tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucra­rea: „Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale”.

Hirotonit ieromonah în anul 1957

A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita­tea din Köln. Bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961).

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăs­tirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman­drit (1975); între 1974 şi 1978 a fost stareţ la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Sucevea­nul şi hirotonit în 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în 24 ianuarie 1991 a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi întronizat la Suceava în data de 3 martie 1991.

Pe lângă fructuoasa activitate misionară, pastorală şi administrativă a publicat diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra­fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în revistele „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” sau „Candela” (de la Suceava).

A redeschis sfinte lăcașuri pe care a fost pus lacătul în perioada comunistă

În anii de arhipăstorire a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen a avut numeroase realizări. Printre acestea se numără redeschiderea unor sfinte lăcașuri pe care a fost pus lacătul în perioada comunistă. Printre acestea se numără Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humorului, care au fost deschise la doar câteva zile după ce a ajuns arhipăstor al acestor ținuturi. Pe lângă aceste două mănăstiri a ctitorit numeroase alte locașuri sfinte, ajungându-se de la un număr de 10 la peste 35 de mănăstiri și schituri în această arhiepiscopie.

O bogată activitate culturală și socială

Din 1991, când a fost numit Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen a întreprins și o bogată activitate culturală. Cu binecuvântarea sa au fost publicate numeroase cărți, broșuri și tipărituri, adresate în special credincioșilor de rând. Unele dintre acestea au fost scrise chiar de către Înalt Prea Sfinția Sa.

Printre cărțile tipărite amintim: 'Din cărți adunate și la copii iarăși date', 'Carte de învățătură și îndrumare ortodoxă', 'Viața și activitatea Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți', 'Necazurile în viața creștinului', 'Acatistul și slujba Sf. Voievod Ștefan cel Mare', 'Carte de religie', 'Povățuiri pentru spovedanie', 'Din pagini de altădată', 'Adevăruri mântuitoare'.

Monografii cu mănăstirile Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Humor, Probota

Tot cu binecuvântarea ÎPS Pimen s-a tipărit 'Tipicul Sf. Sava', precum și multe monografii cu mănăstirile Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Humor, Probota. De asemenea, au fost tipărite cărți de rugăciune, care au fost date la copiii de clasa I, la începutul fiecărui an școlar.

Mai mult, ÎPS Pimen a fost preocupat și de problemele sociale din Arhiepiscopia pe care a păstorit-o, încurajând înființarea a numeroase cămine și așezăminte speciale pentru cei nevoiași. A fost înființat Căminul de bătrâni 'Sf. Ioan cel Nou de la Suceava', Căminul de bătrâni de la Bogdănești, de la Gros, de la Sihăstria Putnei și de la Mănăstirea 'Sf. Dimitrie', de la Vatra Dornei.

Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce 

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a fost distins cu Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000) de către Președintele României, Emil Constantinescu.

La împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, ierarhul a primit numeroase mesaje de felicitări și aprecieri, dar și privilegiul ca o stradă din Suceava să îi poarte numele.

Cele mai mari satisfacții sufletești - ghid la Mănăstirea Putna

Într-un interviu pentru Basilica.ro, ÎPS Pimen spunea că: În perioada cât am fost ghid la Mănăstirea Putna am avut cele mai mari satisfacții sufletești, pentru că acolo trebuia să prezint ceea ce era în muzeu: opere de artă, opere ale credinței noastre.

Istoria Putnei este istoria neamului nostru românesc. Și acolo, printre alte spuse ale mele, recitam la fiecare grup și poezia Doina de Mihai Eminescu, pe care părintele meu duhovnic, Petru Pogonat, o numea rugăciune românească. Unii se înfricoșau: Cum să poți spune în vremurile acelea: De la Nistru pân la Tisa / Tot românul plânsu-mi-s-a? Și am spus mai departe, încât cineva a mers la Părintele Stareț și i-a spus: «Părinte Stareț, vom fi arestați pentru că Părintele Pimen rostește poezia Doina». Și i-a spus Părintele Stareț: «Fii pe pace!».

Ce s-a întâmplat când a venit Ceaușescu la Putna

 

Sigur, acest fapt era cunoscut de toată lumea și de cei din conducere și din Securitate și nimeni, niciodată, nu mi-a spus să n-o mai rostesc. Din contră! Când a fost vizita lui Nicolae Ceaușescu la Mănăstirea Putna, în mai 1966, la împlinirea a 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii, după explicațiile din muzeu, Emil Bodnăraș vine aproape de mine și-mi șoptește la ureche: «Spune, părinte, Doina și dacă ai vreun necaz, vino la mine». Și mi-a dat cartea de vizită.

Și spuneam despre Eminescu că nu era șovin, ci cu dragoste către toți oamenii, amintindu-le că – se menționează undeva – Eminescu se întâlnește într-o iarnă cu un evreu care aproape era gol-goluț și atunci a luat haina de pe el și i-a dat-o evreului. Și le mai spuneam turiștilor și cuvintele lui Eminescu: Să vină străinii în țară, dar să lucreze cum lucrează și românii! Acesta este un adevăr.

Iată că vine un diplomat englez însoțit de fiica unui om mare din Comitetul Central și i-am explicat, dar cu o rezervă, nu cumva să fie un diplomat cehoslovac, mai ales după evenimentele din Cehoslovacia. Și acea persoană care-l însoțea și care terminase Facultatea de Istorie, mi-a spus încetișor:

– Nu am știut că România se întinde până la Nistru!
– Păi, zic: Ați făcut istoria.
– Dar știți Dumneavoastră cum este acum în școală…
– Dar, zic, părinții nu v-au spus nimic?
– Păi, știți ce sunt părinții mei…

'Am avut aceasta satisfacție că la Putna fac cunoscută adevărata istorie și geografie a pământului și țării noastre românești' 

Și sigur am avut aceasta satisfacție că la Putna fac cunoscută adevărata istorie și geografie a pământului și țării noastre românești. Mă întreabă un bătrân, cadru didactic pensionar, în fața bustului lui Ștefan cel Mare lucrat de Oscar Hein, slăvitul voievod fiind înfățișat într-o stare de mare încordare sufletească:

– Mi se pare că Ștefan cel Mare este foarte supărat.
– Zic: Da!
– Dar de ce Părinte?
– Zic: Dacă Ștefan cel Mare ar vrea să organizeze un drum până la cetățile de pe malul Nistrului și e gata să se pornească deodată ar auzi: Măria Ta, ți-ai luat și pașaportul? S-ar da jos de pe cal și s-ar întreba: Cum, să mă duc pe pământul țării mele cu pașaport?! spunea ÎPS Pimen, în cadrul interviului, la împlinirea a 90 de ani de viață.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News