Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ionescu (INCDFP): Peste 160 de replici ale cutremurelor din Oltenia s-au înregistrat până acum. Zona merge spre liniştire
Sursa foto: Agerpres
Peste 160 de replici ale cutremurelor de 5,2 şi 5,7, care au avut loc luni şi marţi, s-au înregistrat până în prezent, acestea producându-se destul de des, cam la un sfert de oră, a declarat, miercuri, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu.
'Ca urmare a cutremurelor de ieri şi de alaltăieri, cutremurul de 5,2 şi cutremurul de 5,7, produse la nord de Târgu Jiu, până în prezent s-au înregistrat 160 de replici, localizate de colegii care se ocupă cu partea de prelucrare a datelor. Cutremurele se produc destul de des, aşa, cam la un sfert de oră sau chiar şi mai des. Magnitudinea cutremurelor s-a situat în marja de un grad până la 3,5 grade. Deci n-a fost un cutremur mai mare, de azi de dimineaţă până prezent, de 3,5 grade', a spus Ionescu într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că o echipă de specialişti de la INCDFP a plecat în zona unde s-au produs cutremurele pentru a îndesi reţeaua de staţii seismice.
'Zona respectivă este monitorizată cu 5 staţii seismice (...) pe partea de sud. Vom instala staţii în zona epicentrală, în partea de nord şi de sud, staţii seismice pentru a încerca să identificăm fenomenul din zona respectivă. Şi, de asemenea, pe lângă aceste staţii seismice care au două tipuri de senzori, care pot să înregistreze cutremure, avem şi un senzor prin care, pe baza măsurătorilor, estimăm pagubele în zona respectivă. De asemenea se vor instala şi 5 staţii de GPS cu care vom măsura deplasările faliilor din zonă sau microfaliilor, segmentelor de falii care sunt în zona respectivă. Facem aceste lucruri ca să obţinem cât mai multe date pentru cercetările următoare şi investigaţiile pe care dorim să le facem', a explicat directorul institutului.
Este o zonă seismică cunoscută, care a fost chiar definită într-o lucrare
La rândul său, directorul ştiinţific de la institut, Mircea Radulian, a reiterat că este o zonă seismică cunoscută, care a fost chiar definită într-o lucrare în anul 2014.
'A fost vorba de o altă secvenţă de cutremure, ceva mai la est de Târgu Jiu, în zona Târgu Cărbuneşti şi cu această ocazie s-a definit mai bine această zonă. Zona asta într-adevăr nu are activitate deosebită în trecut, dar totuşi în ultimul timp s-a activat.
Exceptând ce s-a întâmplat acum, oricum a existat o activare şi atunci asta a dus la o definire cât mai precisă a acestei zone. Deci este cunoscută ca zonă seismică capabilă să producă cutremure. Singura problemă care nu s-a cunoscut suficient de bine este că poate să ajungă la o intensitate aşa de mare a mişcărilor seismice. Zona a avut şi un cutremur de 5,2 în trecut, acum 80 de ani în urmă, în 1943, cam în aceeaşi zonă, foarte apropiat de cutremurele de acum, însă în general e caracterizată pentru activitate, îi spunem noi, slabă-moderată. Dar aceste zone de suprafaţă au această caracteristică: în general nu au cutremure deosebite, dar la intervale de timp destul de mari apar şi cutremure mai mari. Vă dau exemplu şi zona Făgăraş - Câmpulung, unde au fost cutremure de peste 6, dar de mai bine de 100 de ani n-a mai fost niciun cutremur. Dacă va veni în viitor un astfel de cutremur, nu ştim exact când, n-ar trebui să fie o surpriză, dar sunt zone cu activitate destul de slabă. Trebuie timp mult până să acumuleze energia, să genereze cutremure mari', a afirmat Radulian.
Zona merge spre liniştire
Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a subliniat că, dacă replicile scad în magnitudine şi în număr, înseamnă că 'că zona merge spre liniştire'. Totodată, întrebat despre o posibilă influenţă a cutremurelor din Turcia, el a răspuns că acestea au fost cel mult 'picătura care a umplut paharul'.
'Cutremurele din Turcia, dacă au influenţat vreo clipă producerea vreunui cutremur de pe teritoriul României, au fost picătura care a umplut paharul şi nu cauza principală de generare a cutremurului. E o diferenţă foarte mare. Energia care a putut fi transportată de acele unde seismice nu a fost suficient de mare pentru a genera cutremurul în sine, ci a fost o picătură care s-a aşezat pe pahar şi a dat pe dinafară. Cam asta ar fi comparaţia cea mai corectă', a punctat Diaconescu, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
