Ion Bogdan Lefter ne-a vorbit despre specificul românesc pe scena literară internațională. Care ar fi șansa relansării literaturii românești

În cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, echipa DC News a fost prezentă la eveniment și am reușit să obținem un interviu cu celebrul critic literar și istoric literar Ion Bogdan Lefter. 

DC News: Sunt criticii literari pe cale de dispariție în România?

„Nici pe departe. Critica literară e al patrulea gen literar alăturat de 150 de ani cu aproximație, poate chiar mai mult. E un gen literar departe de dispariție. Critica literară e efervescentă în toată lumea, numeroși profesioniști o practică în presa culturală, în universități, se publică atâtea articole, cronici de cărți, studii, analize.”, ne-a spus Ion Bogdan Lefter.

Romanul polițist ar putea fi relansarea României pe scena literară?

DC News: E romanul polițist român cheia României pentru relansarea pe scena literară internațională?

„Ar putea fi și putem extinde și către celelalte genuri, dacă ar fi mai mulți autori doritori și capabili să producă pentru că e vorba despre o producție și nu am ales întâmplător terminologia. Literatura de consum e o literatură care pune la dispoziția publicului pe bandă rulantă cărți sau filme sau alte forme de spectacol bazate pe lucruri care atrag, care captivează, care plac: enigme, crime, aventuri, dragoste și așa mai departe. Această zonă de lectură, mai rapidă, citită de către un public mai larg presupune profesionalizare adecvată. În România nu avem mulți autori buni, serioși care să aibă ei o formație intelectuală și scriitoricească elevată și care să-și asume exersarea acestor retorici, acestor formule.”, a continuat criticul literar.

„Avem fie încercări ale unor scriitori sofisticați care încearcă retorica de consum fără mare succes, fie autori dispuși să  scrie literatură polițistă sau SF, dar care nu au ei un nivel scriitoricesc adecvat. George Arion este o excepție. Prin urmare, șansa literaturii române prin literatura polițistă se reduce deocamdată la cariera internațională, deja spectaculoasă, a lui George Arion, cărțile sale fiind traduse și bine vândute în mai multe țări ale lumii.”, a completat Ion Bogdan Lefter.

Specific românesc vs gobalizare

DC News: Considerați că această eventuală relansare pe scena internațională, indiferent de gen, trebuie sau riscă să abandoneze specificul românesc? 

„Dacă ar fi să vă răspund glumeț, ar fi că nu știu unde se poate vedea, pipăi, măsura, cântări „specificul național”. Sigur că există particularități, peste tot în lume există. Sunt trăsăturile locale. În mod special în literatură, care nu folosește limbaje universale precum sunetele sau culorile, suntem inevitabil legați de teritoriul de proveniență, de specific, de localism. În același timp, cultura și literatura sunt fenomene transnaționale globale astăzi. Temele, motivele circulă. Poate că astăzi ar trebui să ne considerăm în primul rând europeni și apoi români. Nu ordinea e importantă, cât înțelegerea complexă a identității în lumea contemporană și în niciun caz când e vorba de literatură de consum care este prin natura ei, un produs al unei producții de consum internațional. Nu trebuie să ne îngrijorăm, să ne punem probleme de acest fel. Sigur, în cazul lui George Arion, el își alege personaje și situații legate de biografia lui românească, de ce se întâmplă sau ce s-a întâmplat În ultimele sale două romane e vorba despre Covid, dar în versiunea românească a Covidului. Nici nu cred că ne putem imagina că se pot scrie romane polițiste pur românești, specific României.”, a continuat criticul literar.

„Dacă aveți cumva în vedere, să zicem, anumite rigidități ale instituțiilor de forță, ale poliției, ale anchetatorilor, poate prejudecăți, birocratism și alte lucruri pe care le observăm și la noi în funcționarea instituțiilor statului nu înseamnă că ele nu sunt, de fapt, universale. Birocrația poliției, abuzul poliției sunt semnalate peste tot.”, a mai adăugat Ion Bogdan Lefter.

Paginile care ne unesc în Balcani

DC News: Avem ceva de învățat de la literatura ucraineană? Care ar fi paginile care unesc?

„Avem o cunoaștere foarte limitată, nu numai între literaturile română și ucraineană, ci între toate literaturile central și est europene. E o temă mai veche. Și românii, dar și bulgarii și toți cei din Balcani știm, citim, cunoaștem literatura franceză, britanică, literaturile scrise în limbi de largă circulație și ne cunoaștem puțin între noi. Învățăm limbi străine în școală, adică engleză, germană, franceză, italiană sau spaniolă. Nu învățăm bulgară, ucraineană sau cehă. Tradiția culturii europene este cea a literaturilor și culturilor mari. Dar, cunoașterea noastră e limitată de ambele părți ale granițelor.”, a încheiat criticul și istoricul literar Ion Bogdan Lefter.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News