Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 6 martie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European.

"Prin conţinutul normativ, unele dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale şi jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional", arată şeful statului în sesizare, menţionând că această lege a fost transmisă de Parlament pentru promulgare pe 29 decembrie 2018.

El susţine că articolul nou introdus privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care prevede că "pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local", încalcă mai multe prevederi din Constituţie.

"Autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluţie legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competenţele celorlalte autorităţi publice în acest domeniu, precum şi fără a le modifica statutul constituţional ori atribuţiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeaşi dată cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme şi principii constituţionale", spune şeful statului.

Alte motive invocate de președinte

 

De asemenea, Iohannis precizează că CCR a statuat că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României.

"Potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă (...). În consecinţă, condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfăşurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituţiei, ceea ce determină neconstituţionalitatea acestora", susţine el.

Şeful statului afirmă că aceste exigenţe extraconstituţionale cuprinse în lege împiedică organizarea oricărui referendum, în condiţiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfăşoare alegeri în fiecare an, ceea ce contravine Constituţiei.

"În condiţiile în care legea se referă la alegerile locale, fără a preciza dacă este vorba de alegeri generale sau parţiale, este cunoscut faptul că acestea din urmă pot avea loc în fiecare lună a anului. În consecinţă, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţional. De asemenea, se constată că aceste dispoziţii din legea criticată pot genera blocaje constituţionale, data alegerilor devenind dependentă de data desfăşurării referendumului", subliniază Iohannis.

Vezi și: Klaus Iohannis, în Germania, alături de Angela Merkel și Emmanuel Macron

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News