Data actualizării: 26.03.2019 23:16
Data publicării: 26.03.2019 22:06

Iohannis - referendum justiție, cifre-cheie. Bulai: Ți le asumi! Riscuri, lucrurile sunt complicate

Autor: Eduard Pascu | Categorie: Politica

Klaus Iohannis

Prezența la vot va influența decisiv referendumul pe justiție preconizat a avea loc pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Sociologul Alfred Bulai a declarat că esența democrației este dezbaterea și nu votul.

Judecând după datele privind prezența la vot, cât și prin prisma modificărilor legislative aduse Legii Referendumului în anul 2014, consultarea populară ar avea șanse să treacă. Astfel, conform informațiilor publice, prezența la vot, pentru alegerile europarlamentare s-a situat pe un trend ascendent: în 2009 a fost o prezență de 27,67% iar în 2014 a fost o prezență de 32,44%. Ținând cont de aceste date, șansele ca Referendumul să fie validat ar fi destul de mari, asta dacă toți cei prezenți la vot ar vota și la referendum. Și asta pentru că, în anul 2014, Legea Referendumului a suferit o modificare consistentă.

Astfel, se prevede că norma de participare pentru ca o asemenea consultare populară să fie validată este de 30% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente. Procentul a fost schimbat după ce, în 2012, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, consultarea nu a fost declarată validă de Curtea Constituţională. Atunci, limita de participare era de 50% din românii cu drept de vot.

Conform art. 5, aliniatul 2 din Legea 3/2000, în vigoare din 13 iulie 2018, „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente", iar aliniatul 3 spune și că „Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente".

Parlamentul trebuie consultat

Aceeași Lege prevede clar că Președintele României consultă Parlamentul pe tema Referendumului. Astfel la art. 11 se spune că „(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. (2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. (3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. (4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită".

Necesitatea unei dezbateri ample

Sociologul Alfred Bulai a declarat pentru DCNews: ”Nu prea cred în referendumuri care nu au dezbatere înainte, amplă, inclusiv vis-a-vis de exact de formularea care se cere. Adică am mai explicat la primul Referendum, al lui Băsescu, cel cu 300 de deputați și Parlament Unicameral și spuneam atunci că este doar un joc de imagine, mă refeream la Băsescu atunci pentru că încrederea în Parlament atunci era cea mai mică posibilă. În momentul în care toată lumea are o părere proastă despre instituție credeți că dacă ar fi mai mică este o variantă ultra acceptată de populație. Referendumurile se fac cu un scop, în anumite condiții în care se pune problema... este o dezbatere între două variante care împart societatea în două, adică în prealabil există o dezbatere, și atunci se face Referendumul. Desigur că se discută despre Justiție în România. Referendumurile se fac doar cu scopuri precise când ai nevoie de o consultare amplă populară pe o temă care chiar preocupă națiunea. Nu faci referendum pentru orice chestie. Experiența referendumurilor din România mă face să am îndoieli... fiindcă nu știu cum va arăta. Oricum, punctul meu de vedere, ce am zis și altă dată este valabil. Atunci când trebuie să existe un Referendum, propui tema ca atare, nu tema largă pe Justiție... Pe Justiție sunt un milion de probleme, din punctul meu de vedere și atunci, mă iertați, despre ce este vorba? Problema este că dacă o anunți doar cu două trei săptămâni înainte ce fel de dezbatere ai? Nu ai nicio dezbatere! Problema este că noi discutăm acum despre ce ar putea să facă președintele sau altcineva în condițiile în care cred că era de datoria lor să ne prezinte deja... uite ce vrem noi..."

„Esența democrației este dezbaterea și nu votul"

„În Occident se fac rar Referendumuri. Se fac multe Referendumuri locale... acestea au sens când ai o chestie foarte clară, foarte precisă care poate fi decisă cu pro și contra și atenție, o parte mare din temele publice nu se supun la Referendum. Adică chestii care sunt non dezirabile nu se supun unui Referendum pentru că nu vei avea un răspuns. Ele trebuie să fie două variante echivalente. Adică chiar să împartă lumea în două. Dacă nu sunt echivalente și una este non dezirabilă, există riscul ca în realitate să nu ai răspunsurile utile. Pe de altă parte, statele, în probleme dramatice, de multe ori au evitat să facă referendumuri tocmai pentru că știau că referendumul are greutate și până la urmă s-ar putea să se voteze ceva ce nu s-ar dori. A fost problema Constituției Europene. Multe țări au votat pro sau contra, doar în Parlament, tocmai pentru că știau că Referendumul va fi mai degrabă împotrivă. Și cei care propuneau erau evident politicienii care doreau o Constituție Unică. Există niște riscuri pe care ți le asumi, pentru că nu ai destulă informație și lucrurile sunt foarte complicate. De principiu dacă respectăm democrația atunci trebuie să respectăm și dezbaterea. Esența democrației este dezbaterea și nu votul. Democrația dacă nu are dezbatere, nu are dialog, este doar un exercițiu de manipulare", a mai spus Alfred Bulai.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News