Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Iohannis NU îl va putea numi tot pe Cîţu premier, dacă moţiunea trece. Avocatul Winzer explică DE CE
Foto: Facebook Klaus Iohannis
Avocatul Kristian Winzer a explicat ce se întâmplă după moțiunea de cenzură.
"După votarea moțiunii de cenzură și retragerea de către Parlament a încrederii Guvernului condus de Florin CÎȚU, președintele IOHANNIS NU îl va putea desemna tot pe Florin CÎȚU drept candidat la funcția de prim-ministru! Explicația juridică este oferită de Curtea Constituțională în fundamentarea Deciziei nr. 85/2020 (cazul Ludovic ORBAN).
”(…) 115. Din perspectiva fundamentării deciziei Președintelui României de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru, sunt semnificative atât EFECTUL SANCȚIONATOR AL MOȚIUNII DE CENZURĂ, NUMĂRUL VOTURILOR în favoarea moțiunii de cenzură, cât și momentul când aceasta a intervenit, cu raportare la momentul când se realizează desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele TREBUIA să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face IMPROBABILĂ intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere.
116. Toate aceste aspecte sunt semnificative întrucât, pentru realizarea scopului pentru care a fost instituită această procedură, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă la bază CONVINGEREA Președintelui României că persoana desemnată VA PUTEA SĂ COAGULEZE o majoritate parlamentară în vedere învestiturii Guvernului, fundamentată pe elemente cu caracter OBIECTIV ce decurg, pe de o parte, din consultările cu partidele politice parlamentare, iar, pe de altă parte, din compoziția politică și actele Parlamentului. (…)
117. Aplicând aceste considerente de principiu la situția de fapt supusă judecății, Curtea constată că, în cauză, Președintele României a desemnat în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, în data de 6 februarie 2020, aceeași persoană care ocupă funcția de prim-ministru al Guvernului căruia Parlamentul i-a retras încrederea prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu doar o zi înainte, în data de 5 februarie 2020. Aceasta, ÎN ABSENȚA oricărui element de natură să creeze convingerea Preșdintelui Românei că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privința opțiunii parlamentare, ceea ce demonstrează, ab initio, o IGNORARE A ROLULUI ȘI VOINȚEI PARLAMENTULUI exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură, așadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție CONTRAR scopului pentru care a fost instituită. (…)", a scris avocatul Winzer Kristian pe Facebook.
"Impune luarea în considerare a moțiunii de cenzură și a efectelor sale"
"124. (…) comportamentul constituțional loial constă în desemnarea de către Președintele României a unui candidat la funcția de prim-ministru în vederea realizării finalității pentru care a fost construită procedura constituțională a învestiturii/numirii Guvernului, așadar pentru a atinge ”SCOPUL comun de a promova interesele ţării ca un întreg, NU interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei” (Avizul Comisiei de la Veneția, precitat, paragraful 87). Or, pentru a face posibilă realizarea acestui scop, procedura de învestitură trebuie să fie una efectivă, iar nu pur formală.
Aceasta IMPUNE LUAREA ÎN CONSIDERARE A MOȚIUNII DE CENZURĂ ȘI A EFECTELOR SALE, consultări cu partidele politice și evaluarea opțiunilor pentru candidatul la funcția de prim-ministru în mod serios, sincer și responsabil. Președintele trebuie să depună eforturi în sensul desemnării unui candidat care să poată coagula o majoritate necesară învestiturii Guvernului și să aibă convingerea că persoana desemnată este în măsură să realizeze acest lucru. (…)
125. Or, în cauză, ÎN MOD CONTRAR CONTRAR obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și CU IGNORAREA EFECTELOR MOȚIUNII DE CENZURĂ, A VOTULUI DAT, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care EXCLUDE în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură).
Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel ÎN AFARA logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. (…).”", a încheiat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
florin citu
klaus iohannis
kristian winzer
pnl
politica
psd
usr plus
