Klaus Iohannis, președintele României, a făcut declarații de presă la Madrid, unde a vorbit și despre ridicarea MCV:

„Eu am discutat despre ridicarea MCV-ului de când am devenit președinte, cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv (...). Există, într-adevăr, premisele rezolvării acestei chestiuni, însă nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate, așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate, din 2018 încoace.

Noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente, iar dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale UE“, a precizat Klaus Iohannis.

Se termină cu MCV-ul? Anunțul făcut de Vera Jourova la București

Vicepreşedinta Comisiei Europene (CE) pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat marţi, la Bucureşti, într-un interviu pentru Agerpres că nu poate face promisiuni, dar că i-ar plăcea cu adevărat ca executivul comunitar să pună capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria, care ocupă capacităţi ale Comisiei, şi să transfere evaluarea ţării noastre în raportul anual privind statul de drept pentru toate statele UE. Înaltul oficial european a spus că există un elan la nivel politic în România pentru adoptarea legilor care să răspundă problemelor incluse în rapoartele MCV şi că a văzut "declaraţii puternice" inclusiv din partea preşedintelui şi prim-ministrului.

În context ea a atras atenţia că noua structură care înlocuieşte Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va fi monitorizată de Comisie, care vrea să vadă noua structură "făcându-şi treaba cum trebuie, fiind independentă, imparţială şi îndeplinindu-şi scopul". De asemenea, a afirmat Vera Jourova, tentativele unor instituţii din România de a contesta primatul legii UE nu au reprezentat "o surpriză plăcută" şi a transmis că unul dintre obiectivele vizitei sale a fost să se asigure că există o recunoaştere clară a legii UE în legislaţia românească şi că judecătorii români, care sunt şi judecători europeni, trebuie să poată aplica legea UE fără teama că vor fi penalizaţi pentru asta (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News