Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Iohannis, după întâlnirea cu Charles Michel: Avem susținerea Președintelui Consiliului European în vederea aderării la Schengen/ video
Foto: presidency.ro
Președintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul întrevederii cu Charles Michel, că România are susținerea Președintelui Consiliului European în vederea aderării la Schengen.
„Am avut astăzi și un schimb de vederi pe tema aderării României la spațiul Schengen și a rolului țării noastre în garantarea securității frontierei externe a Uniunii Europene. Avem în acest proces susținerea Președintelui Consiliului European în vederea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea anul acesta. De altfel, domnule Președinte, veți putea constata în cadrul vizitei pe care o veți efectua astăzi la Centrul Operațional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră acțiunea noastră concretă de consolidare a securității frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin tehnologie de ultimă generație și o capacitate de supraveghere în timp real a situației de la frontieră, care să permită gestionarea eficientă și rapidă a posibilelor situații de criză”, a declarat Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, îngrijorat de scăderea încrederii în Uniunea Europeană
„Mai multe sondaje din ultima perioadă, inclusiv Eurobarometrul, arată o scădere importantă a încrederii românilor în Uniunea Europeană, în apartenența la Uniunea Europeană. Vă îngrijorează această tendință și ce cauze credeți că are ea, având în vedere că încă de la aderare România a fost una dintre țările euro-entuziaste, să spunem așa? Tema Schengen, de exemplu, este una din cauze?”, a fost întrebat președintele, în cadrul conferinței de presă.
„Ne îngrijorează. Mă îngrijorează, pot să spun din partea mea, și este o evoluție care are câteva explicații obiective și trebuie să le vedem. Da, și eșecul intrării în Schengen este una din cauze, n-are rost să căutăm altă formulare, dar cred că nu este determinantă, dar a contribuit. Războiul de la granița noastră cu siguranță este un factor extrem de important. Criza energetică și inflația aferentă cu siguranță sunt factori foarte importanți. Românii au așteptat soluții mai rapide, mai concrete și mai cuprinzătoare. Uniunea Europeană s-a străduit. Împreună, în toate Consiliile, am discutat chestiunile, am venit cu soluții, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Dacă e război la graniță, dacă este criză peste criză, și mai vine și un refuz cum a fost cel pe Schengen, credem că este de înțeles că cel puțin temporar unii români își pierd puțin răbdare, dar sunt convins că, pe măsură ce aceste chestiuni se rezolvă, vom reveni la optimismul și la încrederea față de Uniunea Europeană, fiindcă românii sunt proeuropeni, sunt pro-Uniunea Europeană, o știm și ne bazăm pe asta. Și cum România are o singură direcție clară, cea europeană, este probabil și datoria noastră, a politicienilor din România, să le explicăm oamenilor mai mult și mai bine ce facem în Uniunea Europeană, ce face Uniunea Europeană și cum abordăm toate problemele cu care se confruntă oamenii”, a răspuns Klaus Iohannis.
Discursul întreg al președintelui
„Mă bucur să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe Președintele Consiliului European, domnul Charles Michel. Dear Charles, welcome, it is my pleasure to receive you here today, at Cotroceni!
Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia să aprofundăm subiectele de actualitate, o parte dintre acestea discutate și săptămâna trecută în cadrul Consiliului European.
Ne aflăm într-o perioadă dificilă, marcată de războiul dus de Rusia în Ucraina și de efectele acestuia în tot mai multe domenii, efecte pe care le simțim cu toții.
Uniunea Europeană și statele membre au dat dovadă de unitate și solidaritate, dar și de o capacitate ridicată de reacție și răspuns la aceste provocări. Am arătat că, împreună, și numai împreună, putem găsi soluții la crizele actuale, inclusiv în ceea ce privește reziliența, competitivitatea, tranziția verde și cea digitală sau modul în care răspundem la contextul global în plină reașezare.
Am abordat astăzi subiectul care a dominat agenda Consiliului European în ultimul an, și anume războiul din Ucraina. Am fost de acord că nu este momentul pentru ezitări în menținerea unității și a solidarității cu Ucraina, iar sprijinul trebuie menținut și consolidat pe toate palierele: politic – inclusiv prin avansarea parcursului european -, economic, militar, umanitar.
Am fost de acord astăzi că acțiunea destabilizatoare a Federației Ruse nu se limitează la Ucraina. Am prezentat Președintelui Consiliului European evaluarea noastră privind situația din Republica Moldova, care este în prezent ținta unor amenințări și acțiuni hibride menite să îi deraieze parcursul european.
Pentru a face față acestei presiuni, Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul din partea Uniunii Europene și mă bucur că Președintele Consiliului European împărtășește această viziune.
La nivelul Consiliului European, la reuniunea de săptămâna trecută, am mandatat Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin pentru Republica Moldova înainte de următoarea noastră întâlnire din iunie.
Totodată, Uniunea Europeană pregătește o misiune civilă care să ofere sprijin concret în combaterea amenințărilor hibride. Continuăm, de asemenea, să promovăm propunerea noastră de a avea un regim de sancțiuni dedicat situației din Republica Moldova, ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse.
Am avut astăzi și un schimb de vederi pe tema aderării României la spațiul Schengen și a rolului țării noastre în garantarea securității frontierei externe a Uniunii Europene.
Avem în acest proces susținerea Președintelui Consiliului European în vederea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea anul acesta.
De altfel, domnule Președinte, veți putea constata în cadrul vizitei pe care o veți efectua astăzi la Centrul Operațional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră acțiunea noastră concretă de consolidare a securității frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin tehnologie de ultimă generație și o capacitate de supraveghere în timp real a situației de la frontieră, care să permită gestionarea eficientă și rapidă a posibilelor situații de criză.
Am prezentat astăzi demersurile în care ne-am implicat constructiv pentru implementarea rapidă a concluziilor pe migrație pe care le-am agreat în luna februarie.
În acest sens, proiectul pilot la frontiera româno-sârbă pe care l-am agreat cu Comisia Europeană va permite țării noastre să împărtășească bunele practici în materie de gestionare a frontierelor externe.
Domnule Președinte, încă o dată mulțumesc! Aveți cuvântul. You have the floor.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
