Șefa misiunii ODIHR susține că poziţiile politice ale preşedintelui României reprezintă o încălcare a standardelor internaţionale şi angajamentelor ţării.

Preferinţele politice exprimate frecvent de preşedintele României, Klaus Iohannis, în intervenţiile publice din perioada premergătoare alegerilor au dus la o estompare a liniei de demarcaţie dintre prerogativele sale oficiale şi campania electorală, ceea ce reprezintă o încălcare a standardelor internaţionale şi a angajamentelor luate de ţările membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a păstra o separare clară între stat şi partidele politice, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă online, şefa Misiunii Speciale ODIHR pentru Evaluarea Alegerilor din România, Marianne Mikko.

"Preşedintele şi-a exprimat clar, în mod frecvent, preferinţele politice în intervenţiile publice făcute în perioada premergătoare alegerilor. Acest lucru a dus la o estompare tot mai mare a liniei de demarcaţie dintre prerogativele sale oficiale şi campania electorală, ceea ce reprezintă o încălcare a standardelor internaţionale şi a angajamentelor luate de toate ţările OSCE pentru a păstra o separare clară între stat şi partidele politice", a afirmat Marianne Mikko.

Avantaj pentru PNL

Potrivit prezentării făcute de şefa Misiunii Speciale ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului) pentru Evaluarea Alegerilor din România, faptul că numeroase posturi de ştiri au preluat conferinţele de presă ale Klaus Iohannis a adus un avantaj Partidului Naţional Liberal.

"Monitorizarea mass-media este un element esenţial al oricărei misiuni de observare a alegerilor de către ODIHR. Am constatat că, deşi spaţiul mediatic din România este divers, el este în mare măsură polarizat politic. Majoritatea canalelor tv pe care le-am monitorizat au prezentat numeroase ştiri despre preşedinte, cu transmisiuni în direct ale conferinţelor sale de presă, ceea ce uneori a rezultat într-un avantaj clar pentru partidul său", a spus experta estoniană.

"De asemenea, am observat că de multe ori mass-media nu au reuşit să facă o distincţie clară între ştiri şi promovarea electorală, iar acest lucru ca alegătorilor să le fie mai dificil să ia o decizie informată înainte de ziua alegerilor", a mai spus Marianne Mikko, citează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News