Profesorul Vlad Nistor a vorbit despre grupul din Parlamentul European care în mod constant aduce pe agendă diferite teme de discuție ce privesc anumite drepturi.

Profesorul Vlad Nistor a fost invitatul Oanei Stănciulescu în ediția din 4 martie a emisiunii #Rezist, unde a fost întrebat despre anumite teme care se dezbat în mod constant în Parlamentul European.

„Citeam zilele trecute că este posibil ca funcționarilor europeni să li se interzică purtarea cruciuliței, pentru că justiția europeană a luat o decizie în privința portului vălului, iar pe cale de consecință nu poate să fie o decizie discriminatorie și trebuie spus și creștinilor că nu se mai poate (n.r. să poarte cruciuliță). Aceste lucruri fac bine sau nu fac bine?“, a întrebat Oana Stănciulescu.

„Evident că nu fac bine. Aproape tot ce se întâmplă în Parlamentul European are uneori nuanțe suprarealiste - votăm în mod repetat aceleași sintagme privind anumite drepturi, în fiecare sesiune de vot. Există un număr important de obsesii care vin de la stânga din Parlamentul European, dar nu de la socialiști și democrați, ci de la Verzi.

Ei sunt cei mai duri și sunt mult mai numeroși decât comuniștii, pe care îi numim generic The Left. Toate sondajele arată însă că numărul Verzilor în viitorul Parlament va fi în declin. Ei sunt într-o prăbușire evidentă și și-au dat seama și votanții europeni că lozincile lor nu sunt întotdeauna cele mai sănătoase pentru Europa.

Ei sunt foarte agresivi și aproape redundanți în susținerea unor idei“, a spus profesorul Vlad Nistor.

Oana Stănciulescu a făcut referire la o știre de la finalul anului trecut, publicată de The Guardian, potrivit căreia Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că interdicțiile au menirea de a impune un „mediu administrativ complet neutru” și că interdicțiile privind vestimentația sau simbolurile legate de convingerile filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod egal.

„O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată într-un mod general și nediscriminatoriu întregului personal al administrației respective și este limitată la ceea ce este strict necesar”, a decis instanța.

CJUE s-a pronunțat după ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta văl la locul de muncă.

Instanța a remarcat că, deși semnele evidente de convingere religioasă au fost interzise, mai multe fotografii puse la dispoziție de reclamantă au arătat clar că „semnele discrete de convingere au fost tolerate”.

Aceste simboluri includ purtarea de cercei cu cruciulițe sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantului pentru The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News