Profesorul Dan Dungaciu, de la Universitatea București, a fost perceput ca un ”sfetnic” al președinției, din perspectiva de expert în relațiile internaționale și cele cu Republica Moldova. Profesorul a fost consilier prezidențial la Chișinău, între 2010-2011. În prezent, conduce Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Prof. Dungaciu a acordat un interviu ziarului România Liberă, trecând în revistă diferite scenarii pentru anul 2013, legate de relația UE-Moldova și România-Rusia.

Ziarul, cunoscut ca având o politică editorială pro-Băsescu, atinge doar în treacăt subiectele referendum și Schengen. Analiza profesorului Dungaciu dinamitează, însă,  doi dintre pilonii propagandei portocalii, din perioada referendumului, dar și din timpul alegerilor parlamentare.  Astfel, este ridiculizat mitul potrivit căruia Băsescu ar fi apărătorul orientării strategice spre Vest a României și al parteneriatului cu SUA. De asemenea, este negat scenariul potrivit căruia blocajul Schengen ar fi cauzat de problemele din Justiție.

Cea mai proastă formulă pentru apărarea președintelui

Profesorul Dungaciu spune că nu ia în serios declarațiile privind riscul unor derapaje în politica externă,  dacă se schimbă regimul Băsescu. ”Dacă România îşi schimbă orientarea doar pentru că s-a schimbat guvernul, înseamnă că nu s-a întâmplat nimic în România, spune prof. Dungaciu. A fost cea mai proastă formulă de a apăra poziţia preşedintelui: dacă preşedintele nu mai e, România îşi schimbă orientarea. Păi, dacă preşedintele nu mai e şi România îşi schimbă orientarea, înseamnă că nu s-a construit nimic în 8 ani de zile. Parteneriatul strategic cu SUA, funcţionează independent de persoane”.

Ziaristul RL întreabă dacă intrarea investitorilor ruși nu reprezintă un pericol (din perspectiva anunțului făcut de Victor Ponta, care aștepta finanțarea unui concern rus la Oltchim). ”Investiţiile vor intra doar atunci când ruşii vor dori acest lucru. Ideea că ruşii stau la uşa României şi aşteaptă să intre cu sacoşe de bani să investească este total falsă. De fapt, Rusia a tăiat România de pe harta investiţiilor şi a amicilor, iar ca efect ne-a crescut preţul gazelor. În 1995, când România a dat semnalul că merge spre Vest, nu a mai fost interesantă pentru Rusia, la fel cum s-a întâmplat cu Polonia. Blocajul în relaţia cu Rusia nu e al Bucureştiului, ci al Moscovei”, arată prof. Dungaciu.

Schengen, o țintă falsă. Mai bine ne luptam pentru vize SUA

Propaganda portocalie a mai avut o țintă, făcând din aderarea la spațiul Schengen o miză a mandatului PDL. Ulterior, problema Schengen a fost folosită pentru a justifica politici din zona Justiției. Prof. Dungaciu susține că aderarea la spațiul Schengen nu aduce mare lucru românilor, iar blocarea aderării nu s-a făcut din cauza României, ci a UE.”România a crezut că  e extrem de uşor, şi aşa era, să adere  la Schengen şi a crescut foarte mult miza simbolică şi politică în acest sens, spune prof. Dungaciu, în RL. Nu am atins acest obiectiv din cauza că s-a întâmplat ceva în Uniunea Europeană, nu fiindcă s-ar fi schimbat ceva în România. Cred că dacă România depunea acelaşi efort logistic şi financiar pentru a obţine ridicarea vizelor pentru Statele Unite, efectul era mult mai direct către cetăţean, iar câştigul în ceea ce priveşte imaginea publică era mult mai important. Schengen-ul nu afectează foarte mult cetăţeanul”.

Nu corupția blochează aderarea, ci Iranul sau Siria

Autorul articolului face un rezumat cu care prof. Dungaciu e de acord. ”Deci România este ţinută la porţile Schengen nu din cauză că justiţia autohtonă nu este suficient de combativă cu faptele de corupţie, ci din alte motive?”, întreabă jurnalistul.

”Da, răspunde prof. Dungaciu, din cauză că în UE se întâmplă ceva care ar putea să pulverizeze pilonii cei mai importanţi ai acestei construcţii şi va face ca Uniunea să arate altfel decât ne-am imaginat noi atunci când am anunţat că vom intra în Schengen şi am făcut mult tam-tam pe această temă”.

Mai precis, ”aderarea României şi Bulgariei va lega Grecia de restul statelor din Schengen, iar în acel moment, spatiul de Liberă Circulaţie va avea un canal direct între zona de migraţie externă: acest lucru înseamnă proximitate cu Turcia, dar indirect şi cu Iran, Irak, Siria, ceea ce înseamnă deschiderea unui canal extrem de periculos sau perceput ca atare”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News