Data publicării: 27.09.2019 16:17

INTERVIU Adrian Socaciu: România are un cuvânt de spus la nivel mondial, cred că voi fi ales în CEx al FISU

Autor: Sebastian Florea | Categorie: Sport

Preşedintele Institutului Sportiv Român, Adrian Socaciu, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că este încrezător în şansele sale de fi ales în Comitetul Executiv al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar (FISU), România fiind bine reprezentată la conducerea unor federaţii sportive internaţionale.

Socaciu i-a dat drept exemplu pe Marius Vizer la Federaţia Internaţională de Judo (preşedinte), Cornel Mărculescu la Federaţia Internaţională de Nataţie (director executiv), Ana Pascu la Federaţia Internaţională de Scrimă (vicepreşedintă) şi Carmen Tocală la Federaţia Internaţională de Baschet (în FIBA Central Board).

În cadrul interviului, Socaciu a explicat motivele pentru care România a renunţat la candidatura pentru Universiada din 2021, precizând că sumele pentru organizarea competiţiei ar fi fost mult mai mici decât cele vehiculate.

Referitor la viitorul sportului universitar, Socaciu a spus că ţine de decizia politică a statului român şi că se poate dezvolta un sistem al sportului universitar după modelul american cu competiţii sportive inter-universitare, dacă se doreşte acest lucru.

Adrian Socaciu a afirmat că în acest moment în România nu se ştie cu exactitate câţi bani sunt alocaţi sportului, întrucât sunt foarte multe instituţii care investesc, neexistând niciun studiu privind impactul acestui domeniu în societate.

Redăm integral interviul acordat AGERPRES de preşedintele ISR, Adrian Socaciu:

AGERPRES: Ce presupune funcţia de membru în Comitetul Executiv al FISU pentru care candidaţi? România a mai avut vreun reprezentant la acest nivel?
Adrian Socaciu: Este un post pentru o funcţie de conducere, care va decide politica de dezvoltare a sportului universitar la nivel global şi competiţiile mondiale, campionatele mondiale universitare, jocurile mondiale universitare şi Universiada de vară şi Universiada de iarnă. Vorbim în primul rând de o structură care astăzi are 147 de naţiuni şi are un impact asupra a 180 de milioane de studenţi din întreaga lume. Am avut un român în structura de conducere a FISU, este vorba despre domnul profesor Adrian Gagea, care a avut 6 mandate ca auditor al acestei structuri.

AGERPRES: Cum stă România la acest capitol al sportului universitar şi ce şanse aveţi pentru a ocupa această funcţie?
Adrian Socaciu: Este o negociere complexă şi o luptă complexă, ţinând cont că avem 45 de naţiuni care au candidat pentru această structură. Eu cred în România şi cred în România campioană şi cred că o să reuşesc, o să ajung să fiu unul dintre cei care intră în Comitetul Executiv al acestei structuri. Şi spun acest lucru bazându-mă în primul rând pe manifestul pe care îl am, pe istoria pe care România o are la nivel global în această structură, şi aici vorbim despre ceea ce a făcut domnul profesor Adrian Gagea la nivel global şi despre România în sport, pentru că România în sportul global contează, şi vorbim aici despre domnul Marius Vizer la Federaţia Internaţională de Judo, de domnul Mărculescu la Federaţia Internaţională de Nataţie, vorbim de doamna Ana Pascu la Federaţia Internaţională de Scrimă, vorbim de doamna Tocală proaspăt numită în Federaţia Internaţională de Baschet, deci la nivel mondial România are un cuvânt de spus.

AGERPRES: S-ar putea spune că este vorba despre o campanie electorală? Ce presupune candidatura dumneavoastră?
Adrian Socaciu: Mai exact fiecare naţiune încearcă să influenţeze alte naţiuni membre ale structurii internaţionale. Sunt 147 de naţiuni şi fiecare dintre aceste noţiuni votează. Iar 45 dintre ele au propriii candidaţi, am contracandidaţi reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii, Japoniei, Germaniei, din Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Spania, ţări importante, cu un rol important. Ce urmează să fac eu? Am început să fac o campanie şi mi-am propus să ajung la minim 90 de naţiuni din cele 147 şi încerc să fac un tur al globului, atât cât timpul îmi permite, şi resursele. Pentru că nu voi putea să ajung peste tot, mai sunt 52 de zile până când vor fi alegerile, pe 14-15 noiembrie.

AGERPRES: Ce sprijin aveţi, cine vă susţine în campania aceasta?
Adrian Socaciu: În primul rând am un sprijin instituţional şi mă refer la Federaţia Sportului Şcolar şi Universitară, la Ministerul Educaţiei şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Am avut discuţii şi sper ca totul să fie bine şi la Ministerul de Externe, şi s-au alăturat acestui demers companii private româneşti şi români care vor să sprijine acest demers. Este important, pentru că România trebuie să îşi aducă aportul la sportul universitar mondial.

AGERPRES: În cazul în care veţi câştiga acest post, vezi renunţa la funcţia de preşedinte al ISR?
Adrian Socaciu: Voi continua şi la conducerea Institutului Sportiv Român, nu sunt funcţii incompatibile.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante iniţiative pe care le-aţi avut la conducerea ISR şi care au avut un succes mai mare?
Adrian Socaciu: Să menţionez trei lucruri, primul, Forumul Sportului românesc, pe care l-am organizat anul trecut cu ocazia Centenarului României, la care au fost prezenţi peste 75 de speakeri de pe patru continente de la cele mai importante structuri sportive mondiale, menţionez lansarea cărţii 100 de ani de sport românesc împreună cu AGERPRES, politici publice în domeniu, şi vorbim despre iniţiativa Tichetul sport pentru sănătate, un prim pas care poate avea un important rol în perspectiva dezvoltării sportului românesc, despre semnarea unui acord după opt luni de negociere cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

AGERPRES: Care sunt proiectele viitoare ale Institutului Sportiv Român?
Adrian Socaciu: Institutul Sportiv Român îşi va continua ceea ce şi-a propus încă de la înfiinţare, pe cei patru piloni ai săi, educaţie, politici publice, evenimente şi tehnologie. Şi în acest sens, pe educaţie am semnat un acord cu principala şcoală de management sportiv world wide pe care începând de anul viitor o vom aduce în România, ca evenimente, urmează un festival sportiv în 2020, pe partea de politici publice, avem un eveniment împreună cu Aspen, iar pe partea de tehnologie pregătim o aplicaţie sportivă.

AGERPRES: Care este viitorul sportului şcolar şi universitar în România, există o strategie în acest sens?
Adrian Socaciu: Realitatea o ştim cu toţii, ştim care este viitorul sportului universitar, ţine de decizia politică a statului român şi ce îşi doreşte să facă în privinţa sportului universitar. Din perspectiva mea personală şi a Institutului Sportiv Român, se poate dezvolta un sistem al sportului universitar după modelul american cu competiţii sportive inter-universitare şi să privim sportul ca o joacă, ca o mişcare pentru sănătate, iar de aici se vor naşte şi campioni. Mesajul cu care merg şi către Federaţia Internaţională a Sportului Universitar este să construim campionul, dar nu campionul sportiv, ci valorile dobândite prin sport să le ducem în viaţa de zi cu zi. Dacă eşti campion în ceea ce faci tu, fie că eşti inginer avocat sau ospătar sau judecător, o să reuşeşti în viaţă. Cred că acest lucru trebuie să îl livreze contextul şi cadrul statului român tinerilor din România, indiferent că vorbim de preşcolari, şcolari sau din mediul universitar. Revenind la şansele pe care România le are să dezvolte un sistem al sportului universitar, dacă există dorinţă politică în şase luni se poate porni la construirea sistemului. Iar într-un an sau doi să avem un sistem sportiv universitar cu cel puţin 10 probe şi aici mă refer la competiţii. Şi aici ar trebui să vorbim despre atuurile pe care le au astăzi universităţile, pentru că pe de o parte universităţile au o infrastructura sportivă, puţină, multă, există, există brandul, există profesorii de sport şi există istoria care este de partea lor. Pe de altă parte, tinerii îşi doresc mişcare, dar au nevoie de un cadru organizat şi de o înţelegere a viziunii privind sportul universitar. Acest lucru poate fi făcut de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar.

AGERPRES: A fost vorba la un moment dat ca România să candideze la organizarea Universiadei din 2021 şi au fost implicate personalităţi politice de rang înalt, însă acest proiect a eşuat. Ce nu a mers?
Adrian Socaciu: Aşa cum am vorbit la începutul acestei interviu, vorbim despre România campioană. Consider că proiectele de ţară sunt ale României, ale fiecărui cetăţean din România care trebuie să se implice cu fiecare vibraţie. Eu cred că în primul rând a fost înţeles greşit. Trebuie să trecem peste orgolii, proiectele nu sunt ale lui x sau ale lui y, sunt ale naţiunii. Că naţiunea se identifică cu un preşedinte sau cu un premier, sau cu un preşedinte de federaţie, este un plan secundar. Cred că în primul rând ar trebui să vorbim de naţiune. Şi dacă acest mesaj ar fi înţeles de actorii decidenţi, atunci ar fi fost posibil. Părea să fi fost înţeles, însă premierul de atunci nu a înţeles.

AGERPRES: Vă referiţi la Victor Ponta?
Adrian Socaciu: Da.

AGERPRES: A fost vorba de o luptă politică?
Adrian Socaciu: Nu ştiu, eu am făcut tot ceea ce a depins de mine, am făcut peste puterile unui cetăţean, m-am implicat mai bine de doi ani în această muncă de advocacy către toate instituţiile statului. Şi trebuie reţinut un lucru, că la momentul respectiv 145 de naţiuni au spus da României şi au spus că România poate să organizeze un astfel de proiect. Şi sunt conştient că poate în următorii ani o să putem aduce un astfel de proiect în România.

AGERPRES: Din câte ştiu eu organizarea unui astfel de eveniment presupune o sumă foarte foarte mare de bani, a fost vorba de finanţare?
Adrian Socaciu: Dar nu s-a înţeles, pentru că eu am pregătit un dosar care arăta fiabilitatea acestui proiect la nişte costuri care nu erau cele pe care domnul Ponta la momentul respectiv a spus-o la o întâlnire şi anume că ar fi costat peste un miliard de euro. Nu este adevărat acest lucru, un astfel de proiect, un astfel de eveniment se poate realiza începând cu 250 de milioane de euro. Asta înseamnă să înţelegi o perspectivă de ansamblu.

AGERPRES: După organizarea Festivalului Olimpic de la Braşov din 2013, COSR încearcă acum să obţină organizarea Jocurilor Olimpice de tineret din 2024, cum comentaţi acest lucru?
Adrian Socaciu: Este un lucru foarte bun şi felicit iniţiativa Comitetului Olimpic şi Sportiv Român de a aduce această competiţie în România şi sper să reuşim, dar este o luptă grea, aşa cum este şi pentru Jocurile Mondiale Universitare. Orice competiţie internaţională este o competiţie cu celelalte naţiuni, însă am încredere că o să reuşească, pentru că România cred că este pregătită pentru un astfel de eveniment. Eu cred în poporul român şi cred că dacă reuşim să trecem de orgolii şi să stăm la aceeaşi masă şi să ne valorificăm unii pe alţii putem reuşi. Nu este vorba că nu putem, este vorba să ne dorim.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre infrastructura sportivă din România, arenele sportive pentru EURO 2020 sunt în întârziere, lucrările de la Patinoarul din Bucureşti stagnează, iar construirea unei săli polivalente în Bucureşti este tot la stadiul de proiect?
Adrian Socaciu: Dacă mă întrebaţi pe mine, răspunsul nu stă în construirea unei infrastructuri sportive, ci ceea ce ne ţine în loc. Ceea ce ne ţine în loc astăzi ţine de două aspecte, impactul pe care activitatea fizică îl are asupra naţiunii române, pentru că nu avem o măsurare a acestui lucru. Ne place să ne lăudăm cu Halep, cu Hagi, Năstase, dar oare măsurăm în această economie globală impactul pe care aceşti sportivi îl au? Deci, în primul rând este vorba despre impactul pe care mişcarea sportivă îl are asupra noastră ca naţiune şi doi, este vorba despre strategia statului român în ceea ce priveşte sportul românesc. Ce ne dorim, ce politică de stat avem în domeniul sportiv? Avem o politică în care statul reglementează şi joacă şi acţionează, pentru că astăzi pe de o parte statul reglementează sportul, pe de o parte finanţează sportul, iar pe de altă parte are echipe în competiţie. Deci în toate cele trei direcţii. Sau ne dorim ca până la o anumită vârstă statul român să aibă o contribuţie în dezvoltarea sănătăţii şi a construirii unui caracter armonios a fiecărui cetăţean? Pentru că peste trei ani tot aici ne vom afla şi vom vorbi despre rolul real pe care îl are mişcarea, nu o să putem să construim altfel. Abia atunci toţi actorii vom putea sta la masă şi putem spune că ne dorim cinci centre regionale sau zece, cred că de aici trebuie să pornim. Astăzi nu mai este vorba despre lipsă de resurse în sportul românesc, toată lumea vorbeşte despre lipsa de finanţare. Am citit zilele trecute un raport în care România apare printre statele codaşe ale Uniunii Europene la suma alocată sportului. Însă noi nu avem o sumă globală, pentru că astăzi, dacă întrebăm pe oricine, nu poate să ne spună câţi bani sunt alocaţi sportului. De ce? Pentru că Ministerul Sportului alocă o sumă, Ministerul Educaţiei alocă altă sumă, Ministerul Transporturilor o altă sumă, Ministerul de Interne la fel, Ministerul Apărării o altă sumă, consiliile locale la fel şi tot către sport dau bani şi cei de la dezvoltare, pe infrastructură. Deci toate aceste lucruri fac parte din această industrie a sportului şi astăzi noi nu avem un studiu privind impactul şi economia sa, ca să putem vorbi de câţi bani sunt în sport. Aici cred că trebuie definit rolul pe care îl are Ministerul Tineretului şi Sportului, pornind de la hotărârea de înfiinţare. Dacă s-ar înţelege acest lucru, s-ar putea construi.