În 2009, filiala de concurență a Comisiei Europene, condusă atunci de Neelie Kroes, a amendat firma americană pentru că a abuzat de dominația sa pe piața procesoarelor x86, între octombrie 2002 și decembrie 2007.

Compania s-a implicat în practici anticoncurențiale ilegale pentru a-și exclude principalul rival de la momentul, a spus Comisia, oferind reduceri și plăți ilegale producătorilor de computere și comercianților cu amănuntul să nu folosească produse produse de Advanced Micro Devices (AMD).

Potrivit unui articol publicat de Politico, compania Intel cere dobânzi sub formă de despăgubiri de 593 de milioane de euro de la Comisia Europeană, după ce o amendă antitrust record din 2009 a fost anulată la începutul acestui an, potrivit unui dosar al Tribunalului European publicat luni.

Este cea mai mare sumă cerută până acum după ce o decizie judecătorească de anul trecut a permis companiilor să pretindă dobânzi pentru amenzile deținute de Comisie de ani de zile, creând, în esență, un risc financiar masiv pentru autoritățile de reglementare ale Uniunii Europene atunci când pierd contestațiile la amenzile antitrust.

Gigantul american de microcipuri a plătit o penalizare de 1,06 miliarde de euro în 2009  și a primit 1,2 miliarde de dolari după ce a câștigat o contestație în ianuarie care a anulat amenda, a spus într-un comunicat de presă  din aprilie.

În dosarul instanței, Comisia ar trebui să plătească dobânda la rata de refinanțare a Băncii Centrale Europene de 1,25% începând din mai 2009, majorată cu o rată punitivă de 3,5% din august 2009, când a fost plătită amenda, până la 25 februarie 2022, când Comisia a rambursat amenda către Intel, minus o dobândă de 38 de milioane EUR deja predată de Comisie.

Citește și...

Intel plănuieşte investiţii de 80 de miliarde de euro în Europa. Ce ţări sunt luate în calcul

Intel și Italia își intensifică discuțiile cu privire la investiții estimate la aproximativ 8 miliarde de euro (9 miliarde de dolari) pentru construirea unei fabrici avansate de semiconductori, au declarat pentru Reuters două surse apropiate de acest subiect.

Un acord de o asemenea anvergură ar asigura Italiei aproximativ 10% din cele 80 de miliarde de euro pe care compania americană dorește să le cheltuiască în următorul deceniu în Europa pentru capacități de producție de ultimă generație care să ajute la evitarea viitoarelor penurii de cipuri semiconductoare.

Ca parte a acestui plan, Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, este în fruntea listei pentru a obține terenul pentru "megafabrica" europeană planificată de Intel Corp, deși Franța rămâne în cursă, a raportat Reuters în octombrie.

Intel a declarat că "poartă discuții constructive privind investițiile cu liderii guvernamentali din mai multe țări ale UE", dar a refuzat să comenteze în mod special discuțiile cu oficialii italieni.

"Suntem încurajați de numeroasele posibilități de a sprijini agenda digitală a UE și ambițiile UE privind semiconductorii pentru 2030. În timp ce negocierile actuale sunt în curs de desfășurare și confidențiale, intenționăm să facem un anunț cât mai curând posibil", a declarat compania într-un comunicat.

Producătorii de cipuri se străduiesc să stimuleze producția din cauza cererii explozive de electronice de consum, cum ar fi smartphone-urile și computerele, rezultată din tendința de a lucra de acasă în timpul pandemiei COVID-19.

Între timp, țările UE, unde multe locuri de muncă se bazează încă pe industrii precum producția de automobile, sunt dornice să își reducă dependența de aprovizionarea cu semiconductori din China și Statele Unite după recentele probleme din lanțul de aprovizionare. 

Fabrica italiană propusă ar fi o unitate de ambalare avansată ....Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News