„Ce vrea președintele Macron? El vizitează țări din flancul estic al NATO, este extrem de activ. Franța deține, acum, în România, comandamentul trupelor NATO la Mihail Kogălniceanu, dincolo de Statele Unite. Cred că dânsul va discuta și despre subiectul Corvete pentru că, de 7 ani, administrația românească nu a reușit să pornească efectiv proiectul. Această administrație unde se rup podurile nou făcute... Se fac corvetele pentru Naval Group sau nu? Este iarăși un subiect de discuție. Nu știu dacă Macron va avea o întrevedere și cu doamna Clotilde Armand. Aici ar fi tare de tot, ca să îi prezinte ultimul tip de șobolan din Sectorul 1”, a spus analistul politic Bogdan Chirieac, într-o intervenție în studioul România TV. 

Citește și - Compromis, în schimbul unui acord bilateral: Parisul este dispus să reunească Bulgaria şi Macedonia de Nord

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, "când va veni momentul", autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE.

Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină "de mai multe săptămâni" căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs, informează Agerpres. În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat "sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate" şi "concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord".

Reamintim că Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie. Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice. Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea "de Nord" a fost adăugat la numele ţării. Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina.

Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată. Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene. În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări. Planul lui Macron trebuie să fie gata înainte de desfășurarea Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper). Înainte de a se dezbate în Coreper, planul lui Macron trebuie aprobat de Ministerul de Externe bulgar. 

Citește și - Situația corvetelor. Vasile Dîncu, provocare uriașă: Să sperăm că reușim. E o confruntare mondială pe ceea ce înseamnă Marea Neagră

Vasile Dîncu a vorbit, pe 10 mai 2022, despre contractul privind achiziționarea de corvete.

Prezent în studioul Realitatea Plus, la emisiunea „Legile Puterii“, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a fost întrebat de jurnalista Alexandra Păcuraru despre construirea de corvete pentru marinea românească:

„Ce se întâmplă, de exemplu, cu Naval Group? Ce se întâmplă cu acel contract cu corvetele? De ce se întârzie?“, a întrebat Alexandra Păcuraru.

„Din păcate, este vorba de o articulare între interesul firmei românești, dintre capabilitățile partenerului din România cu cel de la Naval Group. Din păcate, nu a existat o conjuncție foarte bună între forțele celor două firme, cea românească și cea franceză, au venit cu cereri pe care, din nefericire, nu le-au cerut la timp, atunci când era negociabil procesul. De aceea a durat foarte mult. Au venit cu unele cereri de modificare a condițiilor inițiale și asta nu se poate face într-o achiziție, pentru că devine o chestiune penală. Sper, însă, având în vedere că în acest moment cele două firme au cerut o prelungire de vreo 2 luni, că au găsit soluția ca să începem acest program de corvete.

Problema este că acest program durează șapte ani și nu mai răspunde în totalitate la nevoia noastră pentru că, pentru zona navală, pentru Marea Neagră, care a devenit în acest moment un loc important, periculos, fiind o confruntare mondială acum pe ceea ce înseamnă Marea Neagră, avem nevoie și de alte lucruri pentru zona navală, pentru ca marina noastră să se poată utila. Avem nevoie de un program pentru marina românească mult mai complex. Să sperăm că reușim cu corvetele și vom da drumul și la alte proiecte care înseamnă submarine, fregate, plus sistemul de rachete pe care îl avem deja achiziționat.“, a spus, la Realitatea Plus, Vasile Dîncu. Vezi știrea inițială aici!

Citește și - Compromis, în schimbul unui acord bilateral: Parisul este dispus să reunească Bulgaria şi Macedonia de Nord

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News