Institutul Național al Patrimoniului (INP), condus de istoricul Andrei Muraru, a dat publicității protocolul semnat de Roșia Montană Gold Corporation cu instituția subordonată Ministerului Culturii, din 2011, atunci când la conducerea INP se aflau persoane numite de fostul premier Emil Boc. Documentul a fost publicat după ce organizația Active Watch a executat silit Ministerul Culturii, obligându-l să pună actul la dispoziția ONG-ului. Muraru acuză fosta conducere că s-a implicat într-o "situație ilegală" și spune că a demis reprezentantul juridic al INP care a avizat documentul.

Conform documentului apărut pe site-ul patrimoniu.ro (și care poate fi consultat AICI) RMGC se angaja să pună la dispoziția INP suma nerambursabilă de 70 milioane de dolari, pe care Institutul urma s-o folosească, după un anumit calendar, pentru restaurarea, conservarea și punerea în valoare a "unor monumente istorice identificate de Părți de comun acord, pe baza unei liste întocmită de specialiști ai MCPN-INP".

Potrivit documentului, dacă proiectul se suspendă sau este anulat, plata oricărei tranșe viitoare se suspendă până la 'remedierea situației".

Din partea instituției publice, protocolul este semnat de către directorul general al INP, Kovacs Josef și avocata Lidia Chiran. S.C RMGC S.A este reprezentată în cadrul documentului de directorul general Dragoș Tănase și prim-vicepreședintele Nicolae Suciu.

"Protocolul semnat în 2011, pe perioada mandatului conducerii numită de Emil Boc, este un document ilegal și ilegitim care arată maniera abuzivă a fostei guvernări PDL de a trata subiectul Roșia Montană. Mai mult, documentul este lovit de nulitate întrucât a fost semnat de o persoană ce nu avea dreptul de a angaja instituția in semnarea unui astfel de document", spune Andrei Muraru.

În argumentația protocolului se arată că documentul a fost semnat deoarece "RMGC este un investitor strategic în domeniul resurselor minerale din România și că dorește să dezvolte în România proiecte de exploatare minieră, inclusiv proiectul de la Roșia Montană, aflat în curs de avizare și autorizare, care va fi ulterior implementat prin consturire și operare".

Părțile s-au înțeles ca documentul să fie unul confidențial, dezvăluirea lui publică, în parte sau în totalitate, fiind permisă doar prin consens prealabil sau dacă este cerută de către o hotărâre judecătorească.

Totodată, documentul stipulează că disputele vor fi soluționate pe cale amiabilă, sau, dacă această soluție nu reușește, conflictul va ajunge pe masa instanțelor competente din România. Nicio modificare a protocolului nu va fi valabilă și nu va avea efecte dacă nu este agreată de comun acord, în scris, de către părți, se mai arată în protocol.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News