Sanofi investeşte 170 de milioane de euro în extinderea centrului de producţie a vaccinurilor din Val de Reuil, Franţa.

Pentru Sanofi, această investiție contribuie la consolidarea poziţiei sale de lider în producția de vaccinuri împotriva gripei sezoniere.

Cifrele pe care gigantul farmaceutic francez le investește în extinderea centrului de producție arată diferența uriașă dintre producător și Insitutul Cantacuzino, unde guvernul României își propune să acorde doar câteva milioane de euro pentru o nouă linie de vaccinuri.

Dimensiunea este una uriașă iar un lucru e cert: Institutul Cantacuzino nu poate concura cu Sanofi care produce pentru întreaga Europă. Ce poate face însă Guvernul, având astfel sens trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN, este o producție proprie. Profesorul Sorin Paveliu a subliniat dacă se întâmplă să vină o pandemie, producția proprie devine extrem de utilă.

O astfel de investiție ar avea un rol strategic în ceea ce privește posibile pandemii, atacuri biologice sau diverse situații deosebite. Desigur, producătorul va face lucrurile mai scump decât un gigant internațional, producția fiind mai mică. Diferența de calitate este reprezentată de faptul că vaccinul străin vine deja tras în seringă, în timp ce cel românesc este la fiolă, operațiunea fiind făcută de asistentă. Totuși, în cazul unei posibile pandemii, confortul trece pe plan secund. În caz contrar, Institutul Cantacuzino nu va putea fi competitiv cu marii producători mondiali de vaccin.

Mai mult, acest lucru este cât se poate de clar analizând o situație cheie: marii producători au deja personalul calificat. O mare parte din costurile unei ipotetice fabrici de vaccinuri românești ar trebui să fie alocată calificării personalului. Iar pregătirea unui om care lucrează cu produse biologice costă sute de mii de euro, asta în timp ce cursurile și acreditările nu se pot face în țară. 

Totodată, jurnalistul Val Vâlcu a amintit că ”în anii 90 când exista interes petru piața românescă și Institutul Cantacuzino ar fi putut să intre în cooperare sau privatizare cu alte companii mari franceze sau anglo-americane, sindicatele au refuzat. Sindicatele au boicotat. În măsura în care ”nu ne vindem țara” nu am vândut nici Institutul Cantacuzino, ca urmare l-am demolat și l-am închis singuri”, a subliniat jurnalistul.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News