Date îngrijorătoare de la INS.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele nouă luni ale acestui an a crescut cu 8,313 miliarde euro, la 25,063 miliarde de euro, în condiţiile în care exporturile au urcat cu 26,2%, iar importurile s-au majorat cu 31,7%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri. Deficitul comercial al României a depăşit 25 de miliarde de euro. Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022, exporturile FOB au însumat 68,804 miliarde euro, iar importurile CIF au depăşit 93,867 miliarde euro.

În primele nouă luni, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,3% la export şi 32,3% la import) şi alte produse manufacturate ) (30,2% la export şi 28,8% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada menţionată a fost de 49,839 miliarde euro la expedieri şi de 66,084 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,4% din total exporturi şi 70,4% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele nouă luni ale acestui an a fost de 18,964 miliarde de euro la exporturi şi de 27,783 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,6% din total exporturi şi 29,6% din total importuri.

Conform datelor INS, în luna septembrie 2022, exporturile FOB au însumat 8,518 miliarde euro, iar importurile CIF au crescut la 11,553 miliarde euro, rezultând un deficit de 3,035 miliarde euro. Faţă de luna septembrie 2021, exporturile din luna septembrie 2022 au crescut cu 34,1%, iar importurile au crescut cu 36,2%.

INS precizează că preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord, iar preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Inflația ajunge la o cifră în 2024

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflației după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în august 2023 –, precum și manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere și închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, în timp ce balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflației se echilibrează, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și al determinanților majori ai acestora.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare” arată BNR. 

Citeşte mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News