"A fost un caz special în SUA. Sunt bănci de nişă, cu un anumit tip de activitate. BNR are un tip de supraveghere care nu permite băncilor să facă ce s-a întâmplat în SUA, pentru că băncile de la noi nu dau credite la start-up-uri, cer anumite garanţii. Banca aceea tocmai asta făcea. Nu solicita garanţii, dădea credite la start-up-uri, deci era complet altă activitate faţă de ce e în sistemul bancar românesc. 

Într-adevăr, avem o anumită scădere a cotaţiilor băncilor la bursă, dar asta nu înseamnă că avem probleme din punct de vedere al funcţionării. În 2008 a îngheţat piaţa financiară, băncile nu îşi mai dădeau credite între ele, a fost o criză de finanţare de fapt, care a dus la o criză bancară în anumite zone. Nici în 2008, însă, nu am avut criză bancară în România. 

Aceste probleme din sectorul bancar american au efecte pe pieţele de capital, dar nu au dus la blocaje în piaţa financiară, nici la probleme legate de credite. Nu vorbim de credite neperformante de amploare care să genereze crize sistemice în sistem. Abia acela ar fi un pericol. Şi oricum, tipul de supraveghere făcut de BNR în România este cu totul altul faţă de cel din SUA. Noi monitorizăm activitatea, ca băncile să nu dea credite aventuroase. Şi nu o facem pentru a fi avocaţii băncilor, ci pentru a fi avocaţii clienţilor cu depozite bancare. Odată dat un credit cu probleme, solicităm întotdeauna băncilor să vină cu capital, pentru a putea onora contractele de depozite cu clienţii lor. Acesta este tipul de supraveghere pe care îl facem", a declarat Dan Suciu. 

Ce se întâmplă cu inflaţia în România. De ce a crescut din nou

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 15,5% în februarie 2023, de la 15,1% în ianuarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35%, cele nealimentare cu 12,73%, iar serviciile cu 10,38%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii. Preţurile de consum în luna februarie 2023, comparativ cu luna ianuarie 2023, au crescut cu 0,98%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,85%, al celor nealimentare cu 0,45% şi serviciilor cu 0,70%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) este 14,9%, scrie Agerpres.

În februarie faţă de ianuarie, cel mai mult s-au scumpit legumele şi conservele de legume, cu 6,35%, fructele proaspete, cu 4,88%, cartofii, cu 4,61%, peştele proaspăt, cu 2,78%, brânza, cu 2,26%. Creşteri de preţuri au mai înregistrat ouăle, cu 1,33%, zahărul - 1,23%, laptele - 1,01%, carnea de pasăre - 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie - 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a venit cu mai multe explicaţii despre această creştere la Digi24. 

"Eu cred că trebuie să ne păstrăm speranţa, nu văd motive serioase să ne schimbăm prognoza cu privire la finalul anului, când credem că vom avea inflaţie de o cifră. Am zis deja că în primul trimestru al acestui an va fi o scădere foarte lentă a inflaţiei. Nu înseamnă că va fi o scădere de la lună la lună. A scăzut mai mult decât ne aşteptam în ianuarie, şi pe cale de consecinţă, s-a întâmplat această creştere acum. Dar va fi o tendinţă descendentă trimestrială evidentă. 

Avem un efect de bază favorabil scăderii inflaţiei în martie. Marile scumpiri au început în martie anul trecut, dacă ne aducem aminte, cu vârf puternic în aprilie. Aceste luni au fost hotărâtoare pentru acei paşi rapizi pe care i-am văzut anul trecut. Astfel, vom vedea o inflaţie în scădere pe această perioadă. Comparăm cu ce a fost mai rău şi trebuie să spunem că ce a fost mai rău este în urmă", a precizat Dan Suciu. 

România, dependentă de importuri: Au profitat de cererea în continuare crescută

"Surpriza neplăcută nu este atât creşterea inflaţiei în această perioadă, cât creşterea semnificativă a preţurilor la bunurile alimentare. Într-adevăr, luna februarie este una complicată din acest punct de vedere. E la limită dintre recolta pusă la păstrare din toamnă şi noua producţie agricolă de produse alimentare, care începe în primăvară. 

A doua problemă semnificativă este cea legată de importuri, de care suntem în continuare foarte dependenţi. Abia acum s-au făcut simţite toate transferurile de preţuri de la energie spre procesarea de alimente. Asta este explicaţia pe care o avem. E o problemă semnificativă pentru economia românească dependenţa de importurile produselor agricole, care au profitat de o situaţie în care cererea este în continuare crescută", a mai arătat purtătorul de cuvânt al BNR.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News