Inflația în 2022: Băncile intervin pentru a limita ”efectul de runda a doua”, dar prețurile vor exploda

Un ultim studiu, făcut public de BSTDB, vine în plină criză a facturilor la utilități.

Analiza realizată de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) relevă faptul că, în  2021, inflația a crescut puternic în cele 11 ţări membre din zona Mării Negre, inclusiv România.

Care au fost prețurile care au explodat

Factorul determinant al inflaţiei a fost creşterea la nivel internaţional a preţurilor materiilor prime, alimentelor şi energiei. Un rol important l-a avut și faptul că prețurile au fost foarte scăzute în 2020, așa-numitul "efect de bază".

Potrivit analizei, stimulentele fiscale şi monetare aplicate de autorităţi au contribuit la inflaţie prin creşterea cererii de bunuri şi servicii, mai arată studiul, citat de Agerpres.

Începând cu 2021, inflaţia a crescut atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente, în unele ţări atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii.

Analiza BSTDB arată că inflaţia din sectorul serviciilor este încă scăzută şi, în plus, nu există presiuni suplimentare generate de măririle salariale.

Pe de altă parte, indicii preţurilor de consum (IPC) sunt în creştere la majoritatea categoriilor de mărfuri şi servicii, ceea ce poate fi un semn pentru viitoare presiuni inflaţioniste.

”Viitoare tendinţe de inflaţie”

BSTDB menţionează că acestea se vor modera, însă se preconizează că inflaţia, în special cea alimentară, va rămâne ridicată în 2022.

"Pentru a atenua riscul intensificării inflaţiei sau 'efectul de runda a doua', băncile centrale din majoritatea ţărilor din zona Mării Negre au început deja să înăsprească politicile monetare, însă acest lucru poate crea provocări pentru economiile emergente", avertizează analiştii Băncii.

Preţurile internaţionale ale principalelor produse alimentare, cum ar fi grâul, zahărul, uleiurile şi carnea, au crescut cu 35% - 50%, alimentând astfel inflaţia la nivel mondial, inclusiv în ţările membre ale BSTDB.

"Creşterea bruscă a preţurilor la energie a fost un alt motor al inflaţiei în regiune. Preţurile internaţionale ale ţiţeiului au crescut cu peste 60% în 2021, iar cele ale gazelor naturale aproape s-a triplat. Aceste aspecte demonstrează faptul că o rată crescută a inflaţiei este generată în principal de evoluţia preţurilor internaţionale, mai degrabă decât de presiunile interne", susţin analiştii.

În majoritatea ţărilor membre ale BSTDB, inflaţia serviciilor este mai scăzută decât inflaţia generală şi se situează în jurul targetului băncilor centrale, se subliniază în analiza citată.

"În general, o inflaţie ridicată şi prelungită determină nevoia de salarii mai mari, ceea ce, la rândul său, duce la creşterea costurilor de producţie şi, în cele din urmă, creează presiuni suplimentare. Prin urmare, o modalitate de a înţelege dacă mărirea inflaţiei este rezultatul unor presiuni de lungă durată este de a analiza ritmul de creştere al salariilor şi de a-l compara cu nivelul actual al inflaţiei.

În majoritatea ţărilor, datele din sectorul serviciilor şi al salariilor nu oferă dovada unor presiunilor inflaţioniste, în schimb se observă o creştere a indicilor preţurilor de consum (IPC). În 2021, indicele de difuzie, care măsoară ponderea categoriilor IPC şi creşterile de preţuri, se situa la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii cinci ani. Acest lucru poate fi un semn pentru viitoare tendinţe de inflaţie", susţin analiştii BSTDB.

Citește și: Va fi o CREȘTERE de SALARII și PENSII chiar în 2022? Premierul Ciucă, gata să meargă la Bruxelles cu Budăi: Negociem tot ce e de negociat!

În opinia acestora, majoritatea ţărilor din regiunea Mării Negre au răspuns la criza economică indusă de pandemie prin măsuri fiscale şi monetare stimulative în 2020 şi 2021.

Totodată, relaxarea politicii monetare a condus la scăderea ratelor reale ale dobânzilor la credite şi a încurajat cererea de noi împrumuturi, astfel creând presiuni suplimentare asupra preţurilor.

BSTDB concluzionează că recenta creştere a inflaţiei a fost cauzată în primul rând de factorii globali, cum ar fi creşterea preţurilor internaţionale ale mărfurilor. De exemplu, indicele global al preţurilor la alimente calculat de FMI a crescut cu 27% în 2021. Preţurile energiei şi ale metalelor au urcat, de asemenea, contribuind astfel la inflaţie atât prin creşterea preţurilor la combustibili, cât şi prin creşterea costurilor de producţie.

Potrivit raportului World Economic Outlook al FMI (ianuarie 2022), sunt preconizate scăderi ale costurilor pentru mâncare şi energie în anii următori. "Cu toate acestea, deoarece creşterea preţurilor pentru alimente la nivel mondial nu s-a reflectat în totalitate în preţurile locale, ne putem aştepta la o inflaţie alimentară ridicată în ţările din regiune în cursul anului 2022", atrag atenţia analiştii băncii.

Perspectivele privind inflaţia şi riscurile unui efect de runda a doua depind, în mare măsură, de cât de mult reuşesc autorităţile monetare din ţările din regiunea Mării Negre să diminueze aşteptările inflaţioniste şi să reducă presiunile de depreciere a monedei.

Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituţie financiară internaţională înfiinţată de Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Banca sprijină dezvoltarea economică şi cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri şi garanţii pentru proiecte şi prin finanţări comerciale în sectoarele publice şi private din ţările membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 miliarde de euro. BSTDB beneficiază de un rating pe termen lung "A-" acordat de Standard and Poor's (S&P) şi "A2" acordat de Moody's, scrie Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News